Cămile bactriene în dotarea Armatei Române ?

Pe la mijlocul acestui video http://www.youtube.com/watch?v=fBKvOTjzgBg&feature=player_embedded# despre Armata Română în cel de al doilea război mondial, apare fotografia unor trupeţi pe cămile. Imaginea, unică, fuge repede. Mă întreb : Nu cumva este vorba despre călăreţi meharişti pe dromaderi ? Am fixat imaginea, am decupat-o şi am examinat-o cu atenţie. Clar, nu erau meharişti îmbarcaţi pe cămile africane cu o singură cocoaşă. Cămilele din imagine au două cocoaşe, este vorba despre cămile bactriene. Dar  militarii călăreţi erau români ? Există foarte multe enigme în legătură cu participarea Armatei Române în cel de al doilea război mondial. De exemplu, au ajuns trupe româneşti până la ţărmul Mării Caspice, aşa cum scrie aici la adresa URL http://www.romanialibera.ro/a170474c364744/madona-din-stalingrad.html ?  Redau aici un excerpt : „trupa (se presupune că trupa română, n.n.) aşezată pe opt rânduri, cu mantale ferfeniţă îmbrăcate pe piele, desculţi, cu bocancii agăţaţi de gât, trupuri înfăşurate în benzi de mitralieră,  cu ţevi de branduri pe umeri, cu ţevile mitralierelor grele, cu lăzi de muniţie purtate cu braţele, totul pe aproape 30 de km.”  Mai apare, la adresa aceeaşi adresă URL, şi o reacţie de incredulitate : „Când au ajuns trupele Axei vreodată la Baku?”  Ce se poate răspunde?

În istoria noastră, dovezi privitoare la vechea noastră legătură cu Bactria se păstrează la Mănăstirea Voroneţ. Într-adevăr, culoarea cerească „albastrul de Voroneţ” a fost realizată din peruzele aduse din Bactria. Au fost negustori aventurieri  moldoveni pe drumul acela prin Sciţia Mare până în Bactria ? Enigma rămâne deschisă pentru imaginaţie. Mihail Sadoveanu şi Vasile Voiculescu se opriseră cu istorisirile  lor doar până în stepa calmucă, şi ea cu o margine pe ţărmul Mării Caspice. Vom avea scriitori şi istorici români care vor retrasa discursiv, imaginativ şi raţional,  vechiul drum pe care a fost adusă peruzeaua din paleta culorilor  de la Voroneţ ? Oricum „albastrul de la Voroneţ”, văzut înainte de 1740 şi de călători francezi, a fost motivul raţional  şi convingător, extrem de puternic în raţionalitatea lui, pentru care Franţa, cea mai mare putere a timpului, participă cu o semnătură pe actul de legitimare a frontierei principatului moldovenesc pe rîul Bug, vorbesc despre Capitulaţiunea de la 1740 din Constantinopol.

Titus Filipas

Etichete: , , ,


%d blogeri au apreciat: