Gândirea categorială şi legile cauzalităţii

Citeam pe blogosferă următoarea cugetare anonimă privind şcoala românească: +se bate apa-n piua pe lucruri stravechi si demodate etc. +

Reflecţia gramaticală a şcolarului asupra limbajului, eventual prin regruparea şi divizarea de sintagme, permite transformarea limbajului în instrument logic şi construirea gândirii categoriale. Iar gândirea categorială permite descoperirea progresivă a legilor cauzalităţii, şcolarul devine, fără să ştie, un fel de John Stuart Mill. Orice analiză cerută în meseriile la computer de azi implică descoperirea unei relaţii cauză-efect. Ca specialist în analiza LCA, primesc mereu oferte de serviciu, dar nu în România  🙂
Pe alt fir dar acelaşi blog, mi s-a oferit aleatoriu, prin contingenţă, posibilitatea să aplic ideile şi terminologia.

M.Voicu spune: septembrie 7, 2009 la 9:19 pm La blogideologic septembrie 6, 2009 la 8:53 am @ Adrian Năstase, exprimarea: «Pe proiectele eco-industriale noi, nu se fac investiţii decât prin “venture capital” sau “capital de risc”, care cer nişte randamente financiare mari, sigure, şi pe termen lung» caracterizează absurd investiţiile sigure, ca… ”de risc” ! ! !

blogideologic spune: septembrie 8, 2009 la 1:53 am @ M.Voicu / “venture capital” sau “capital de risc” în română, “capital-risque” în franceză, “capitale a rischio” în italiană, “capital de riesgo” în spaniolă.  blogideologic spune: septembrie 8, 2009 la 2:36 am @ M.Voicu / “capital de risc”, am folosit ghilimelele pentru a desemna o sintagmă. Care posedă unitate categorială şi funcţională.

Titus Filipas

Etichete: ,


%d blogeri au apreciat: