Rusia a modelat lumea modernă ?

În cartea lui Steven G. Marks, ‚Felul în care Rusia a modelat lumea modernă …’’ („How Russia Shaped the Modern World: From Art to Anti-Semitism, Ballet to Bolshevism”, Princeton University Press, 2003), acel extraordinar impuls cultural,  venind din arhetipul cultural vareg,  este descris  ca  un fel de ‚a doua venire a Varangilor’. Observaţia  pertinentă a scriitorului şi omului de ştiinţă Ivan Efremov că Rusia începe cucerirea spaţiului cosmic (primul artefact orbital este rusesc, Sputnik – 1, primul astronaut într -un zbor  orbital a fost rusul Gagarin),  notaţie din textul sci- fi Cor Serpentis, este valabilă şi acum. Primele proiecte cosmice ruseşti au fost iniţiate în perioada ţaristă. Dar unele dintre ele au fost duse către un bun sfârşit abia în perioada sovietică, sub conducerea inginerului Korioliov. Se spune că inginerul şef al proiectelor cosmice ruseşti din perioada sovietică ar fi resimţit o criză de apendicită pe parcursul revenirii sale la Moscova, şofând autoturismul personal după ce supervizase mersul pregătirilor la cosmodromul  Baikonur. Dacă ar fi oprit pentru ajutor şi intervenţie chirurgicală în oricare orăşel, capitală raională cu spital, operaţia banală de apendictomie ar fi decurs cu succes. A preferat să ajungă la Moscova, pentru a fi consultat şi operat de specialişti eminenţi. A fost consultat şi operat de preşedintele şi vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale a Uniunii Sovietice. Care au greşit pe un caz absolut banal, dacă greşeală a fost. Fără uciderea constructorului-şef  Koriolov în ‚conspiraţia halatelor albe’ din Academia Medicală a Uniunii Sovietice, planeta Marte ar fi fost deja cucerită şi colonizată de om. Conspiraţia pentru uciderea acelui fantastic Homo Vitruvianus Korioloviensis a fost motivată de faptul că resursele Rusiei şi Americii nu trebuiau cheltuite într- o cursă  de cucerire a spaţiului cosmic, ci trebuiau orientate ideologic  în altă  direcţie. “Vă dau voie să stăpâniţi întregul univers, dacă mie  îmi lăsaţi Italia”, era declaraţia muzicianului Giuseppe Verdi (1813 – 1901). Iar în  mesajul cosmonautului rus Yuri Gagarin (1934 – 1968), primul pământean ce stăpâneşte universul din zbor circumterestru, este prezent  aluziv subiectul reconstrucţiei lumii  plecând de la civilizaţia oraşelor Italiei.  Aproape hilar  de optimistul salut al lui Yuri Gagarin aflat pe orbită: „Salut întreaga umanitate şi pe Anna Magnani!”, ascunde, îmi place să cred, titlul filmului unde jucase Anna Magnani:  „Roma, citta aperta” al lui Roberto Rossellini, simbol din icoane cinetice  pentru noul  început de civilizaţie în Europa.  „Roma, citta aperta” marca începutul Neorealismului italian, şi  startul refacerii Italiei distruse de război. Dacă sunt interpretabile  în această gamă zisele  rusului Yuri Gagarin, cu atât mai mult pentru noi, românii, celebra frază a lui Petru Rareş  pronunţată la 1540:  „Vom fi ce-am fost, şi mai mult decât atâta”, ce repeta,  în alt fel, cele spuse de   Mihail al VIII-lea Paleologul când  parafase hrisovul pentru Aghia Sofia cea curăţită la preluarea  Bizanţului, se poate citi  şi în gama tâlcului dat de Vico ori repetat de Iorga. 

Titus Filipas

Etichete: , , , , , ,


%d blogeri au apreciat asta: