Într-un comentariu pe blogul domnului Adrian Năstase, http://nastase.wordpress.com/2009/07/28/unde-suntem-bis/ , cineva scria : “Eu pot spune cu mana pe inima ca reducerea TVA-ului la cateva alimente este o masura proasta. Reducerea TVA-ului nu va duce la reducerea pretului. Asta e sigur. Pretul nu se formeaza in functie de costuri, asa cum pare a crede autorul propunerii, ci pe baza cererii si ofertei. Painea va costa tot atat chiar daca se va reduce TVA-ul. In privinta reducerii TVA-ului am si o experienta personala. Societatea comerciala la care am lucrat avea si o acivitate de instruire si calificare (contra cost). A venit o dispozitie legala ca aceasta activitate sa fie scutita de TVA. Ei bine, n-am redus taxa de scolarizare nici cu un leu.”
Există (aşa scrie la carte) o politică economică de tip “low cost strategy” care este facilitată de reducerea TVA. Ofertantul produsului/serviciului (cum a fost cazul firmei dumneavoastră) pe piaţă, şi care profită primul de această reducere a impozitării TVA, va pune o etichetă de preţ mai mic pe produsul/serviciul său numai dacă aceasta îl ajută să câştige o parte mai mare din piaţă. Dar înţeleg că dumneavoastră eraţi deja unicul ofertant pe piaţa respectivă (un fel de monopol?) , deci nu aveaţi vreun câştig din reducerea preţului, deşi dumneavoastră profitaţi din reducerea de TVA. Însă deja aceste lucruri erau descrise de Balzac 🙂
Titus Filipas
Etichete: Adrian Năstase, low cost strategy, Titus Filipas, TVA