„Nimic nu durează împotriva dreptăţii”, “Rien ne dure contre la justice”, spunea istoricul francez Jules Michelet (1798-1874). Nu trebuie să confundăm democraţia achiziţională de acum, cu democraţia statului de drept. Mai multe generaţii de jurişti romani străluciţi, a căror lucrare acoperă primele două secole ale erei creştine, au construit un corpus epistemic al statului de drept. Pentru români, acest corpus epistemic al statului de drept este un arhetip cultural care defineşte sufletul românesc. Trebuie să înţelegem că Romania apare din această jurisdicţie romană a statului de drept, finalizată prin Constituţia pentru “romanitas” (termenul îi aparţine lui Tertullian). Este Constituţia Antoniniană de la Anul Domnului 212. Prin efectele jurisdicţiei romane şi a Constituţiei lui Caracalla de la 212 AD, până la Anul Domnului 285 Imperiul Roman se transformă în Romania. Iar romanitas devine “naţionalitate română” şi “suflet românesc” (termenii lui Mircea Vulcănescu). Dar mă întreb dacă nu cumva Mircea Vulcănescu a fost influenţat de aforismul lui Jules Michelet: “Un suflet cântăreşte infinit mai mult decât un regat, un imperiu, uneori mai mult decât specia umană.”
Titus Filipas
Etichete: 212 AD, Constituţia Antoniniană, corpus epistemic, democraţia achiziţională, Jules Michelet, Mircea Vulcănescu, naţionalitate română, Rien ne dure contre la justice, romanitas, statul de drept, suflet românesc, Tertullian, Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 