Citesc la adresa URL http://tismaneanu.wordpress.com/2009/05/07/chipurile-monstrului-suliko-cantecul-favorit-al-tiranului/ , despre “Chipurile monstrului (Suliko, cântecul favorit al tiranului)”
Fotografiile ni-l arată pe Stalin. Trebuie să mai spun oare că Tismeneţki acesta (Vladimir Tismăneanu, cum e cunoscut oficial) ce întreţine blogul http://tismaneanu.wordpress.com/ este fiul unui Lioncik Tismeneţki, slugoiul lui Stalin care a adus Gulagul în România, prima oară în 1940-1941 peste Basarabia ? Şi credeţi că Tismeneţki acesta (Vladimir Tismăneanu) a fost crescut la Casa Copilului, unde eventual să fi suferit un proces de aculturaţie ? Nu, a fost crescut de Lioncik Tismeneţki în vila din Cartierul Primăverii, unde a asimilat arhetipurile culturale de familie. Printre aceste arhetipuri se numără ura faţă de români, dispreţ faţă de ei, faţă de inteligenţa românilor. Dovadă este şi postarea de blog la adresa URL mai sus amintită.
Ceea ce nu spune Vladimir Tismăneanu (nu ştie, să fie oare atât de ignar?), este faptul că originea cântecului Suliko este foarte veche. Este un cântec din Caldeea. Magii Epifaniei, care au venit din Caldeea cu daruri scumpe la Pruncul Iisus, îl cunoşteau. Va deveni un cântec al creştinilor caldeeni, primii care l-au recunoscut pe Domnul Iisus. Cândva, nu se ştie când, un trib fugărit din Caldeea se refugia în Munţii Caucaz. Darurile lor taumaturgice erau preţuite de localnici. Şi cântecele lor. Probabil, cu valoare tămăduitoare pentru suflet. Nu doar dictatorul Iosif Stalin, dar şi dictatorul Leonid Brejnev au recurs la taumaturgia caldeeană din Caucaz. Poate că nu le-a ajutat prea mult tiranilor. Dar asta este deja altă poveste.
Titus Filipas
Etichete: Basarabia, Caldeea, Caucaz, Gulagul în România, Magii Epifaniei, Raportul Tismăneanu, Stalin, taumaturgia caldeeană, Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 