Dacă dezvoltăm ideile lui Thomas Hobbes (care face o distincţie clară între omul social şi animale), Justiţia constituie una dintre funcţiile regaliene ale statului, şi este totodată parte a Contractului Social. Justiţia pune în aplicare principii universale, adică principii aplicabile fiecărei fiinţe umane. Principiile din Justiţie fac distincţia dintre Bine şi Rău, acesta este un imperativ categoric. Dezincriminarea incestului propusă de „noua lege românească” este şi un îndemn subliminal de „trecere la act”. Cum arată exemplul tragic al relaţiei dintre romancierul Lawrence Durrel şi fiica sa, în relaţia incestuoasă dispar sentimentele de lealitate şi deferenţă reciprocă. Prin dezincriminarea incestului dispare verecundia, fără de care nu poate să fie gândită comunitatea umană. Este adevărat, pentru omul postmodern toate valorile au dispărut, a dispărut şi verecundia. Dar este vremea ca România să intre în cea de a doua modernitate a sa, în care valorile să fie re-instituite. Linia de ghidare? Ea marchează deosebirea între Bine şi Rău.
Titus Filipas
Etichete: Bine şi Rău, Contractul Social, deferenţă reciprocă, funcţiile regaliene, imperativ categoric, Justiţia, Lawrence Durrel, lealitate, principii universale, România, Thomas Hobbes, Titus Filipas, verecundia
