Sfinţii Ierarhi ai Bisericii din Romania timpurie au decuplat spiritul civilizaţiei din creştinismul ortodox, de vechiul spirit iudaic al profeţilor evrei. Este ceea ce ne spun, în limbaj ideografic, picturile exterioare ale Mănăstirii Moldoviţa. Ctitorită de Petru Rareş care zicea în Nova Roma ocupată : “Vom fi iarăşi ce am fost, şi mai mult decât atât!”. Tablele lui Moise (trăitor în vremea dinastiei a 19- a egiptene) mărturisesc numai despre falogocentrismul Vechiului Testament. Doar teologia Sfinţilor Părinţi ai Bisericii incorporează creştinismului elementele esenţiale de civilizaţie universalistă prezente în renaşterea saitică (recitiţi, de aveţi timp, “Discipolii la Sais”), renaştere aflată la şapte dinastii după vremea lui Ramses cel Mare (de el fugeau evreii). Părinţii Bisericii anunţau lumea modernă. Ne place sau nu, prima modernitate s-a terminat. Ne rămâne grija să reconstruim România în cea de a doua modernitate. Este un program anunţat de sistemul filosofic al lui Constantin Rădulescu-Motru (personalismul energetic) de vreo sută de ani, cu un optimism în care îl urma pe Rareş.
Titus Filipas
Etichete: a doua modernitate, Constantin Rădulescu-Motru, Discipolii la Sais, falogocentrismul Vechiului Testament, Mănăstirea Moldoviţa, Nova Roma, personalismul energetic, renaşterea saitică, Sfinţii Ierarhi, Tablele lui Moise, teologia Sfinţilor Părinţi, Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 