+Vestitele vite albe, ce se hrăneau din păşunile ţerii şi cari se exportau până la Danzig şi în Anglia+ (Nicolae Iorga)
Fernand Braudel ne învaţă că aspectul ecologic în istorie nu trebuie niciodată subestimat. Bourul, pe latineşte în clasificarea Linnaeus fiind numit ‘Bos primigenius’, pentru noi „boul primordial” emblematic, animalul acesta de tracţiune leagă Moldova de ecologie şi de istoria plugului. Bineînţeles, boul fusese domesticit cu mult înainte să fi fost inventat plugul cu bârsă şi cormană, a plugului care întoarce brazda. Chiar şi în enigmatica legendă a nodului gordian este vorba despre o legătură între un mijloc de tractare pus în mişcare de boi, şi un mijloc tehnic care opune o foarte puternică rezistenţă. Dar, prin domesticire, puterile fizice ale speciei scad. Exemplarele se ameliorează numai din „rezervorul de gene” al speciei primordiale. În secolul XX, Vasile Militaru (1886-1959) scria poezia dedicată unui superb exemplar care mai păstra calităţile Primigenius : « Sâmbotine, Sâmbotine,/ Drag plăvan printre plăvani,/ Ce mergeai pe lunci cu mine,/ Când eram de şapte ani;/ Când era vre-o sărbătoare/ Eu mai mândru să te fac,/ Îţi prindeam pe-un corn cicoare, iar pe altul flori de mac. »
Bourul pe stemă arăta că Moldova poseda un ‘genetic pool’ de mare valoare pentru tracţiunea animală din agricultură. Bourul pe stemă era în acelaşi timp o excelentă imagine de marketing pentru tîrgurile de vite ale Moldovei. Se poate afirma că economia medievală a Moldovei era o economie a excelenţei. Aşa cum ne arăta Mihai Eminescu în manuscrisul de Economie Politică al Domniei Sale, practicarea artei manageriale a fost în Evul Mediu românesc un model pentru stilul de cârmuire aşezată a celebrei zone de podgorii basarabene „Codrul”. La fel ca şi „căpitanul de Codru”, toţi „căpitanii de plai” erau în fapt gestionari medievali foarte chibzuiţi, cu mare promptitudine a deciziilor pentru ca roadele „plaiului” să fie preluate, într-un maximum de siguranţă posibilă pentru acel timp, de comerţ. Mi-e teamă că imaginea pe care ne-o dă Mihail Sadoveanu în „Neamul Şoimăreştilor” despre „căpitanul Mihu” este limitată, nu reflectă şi „adevărul economic” din istoria noastră. În fine, instituţia medievală moldovenească a „căpitanilor” de plai sau de Codru seamănă extraordinar de mult cu instituţia republicană genoveză chemată „Capitani del Popolo”.
Titus Filipas
Etichete: calităţile Primigenius, Capitani del Popolo, căpitanii de plai, căpitanul de Codru, ecologie şi istoria plugului, Fernand Braudel, genetic pool, gestionari medievali, Linnaeus, manuscrisul de Economie Politică, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, plugul cu bârsă şi cormană, Titus Filipas, Vasile Militaru
Blog ideologic Titus Filipas 