Constantin Noica vedea caracteristicile de limbaj perfect, de reprezentare ontologică primordială, în trop şi universalie. Tropul din discursul literar cu semnificaţia de săgeată, de harpon către o incidenţă a realităţii, de sfredel (trepan) în realitate. Universalia (Uni-versus) din discursul filosofic şi softul informatic este la fel ca un fir întins punte de săgeata azvârlită din arbaleta mentală către ţinta Unul (Absolutul pentru om, ersatzul de absolut perfectibil pentru inteligenţa artificială, computerul). Constantin Noica mai constată prezenţa fericită în limbajul românesc a prepoziţiei “întru” care permite construirea unor reprezentări ontologice cu funcţia tropului, altele cu funcţia universaliei.
Titus Filipas
Etichete: Absolutul, Constantin Noica, ersatzul de absolut, Inteligenţa Artificială, Titus Filipas, Trop, Universalie, Unul
Blog ideologic Titus Filipas 