În acea vreme ce curge până la Tudor, cum zicea Ion Brătianu: „Grecismul năbuşi limba noastră, clasele avute abia mai îngânau limba părinţilor lor şi numele de Român devenise un nume de dispreţ; limba greacă comanda de pe Tron drepturile şi datoriile oamenilor, dascălii greci ocupau catedrele în şcoala domnească şi tot în limba greacă se ridicau imnurile la cer, pe când cea română abia se mai auzea pe lungul brazdei, în monologul plugarului ce mână boii”.
Elanul cultural fanariot în Principate nu a respectat preceptul „Primum non nocere”. După veacul fanariot, de două ori nenorocit pentru că era şi turcesc şi rusesc, –grecii jucau „la două capete„–, Limba Română rămâne slăbită, este bolnavă şi acum. Ideologii internaţionalişti văd lucrurile altfel. Să cităm numai din Encyclopaedia Britannica, într-o ediţie foarte recentă : „It is necessary, however, to credit the Phanariots with a quite genuine devotion to the cause of learning and education, which they alone were able to provide inside the oppressed Christian ghetto. The advantages they obtained from the Porte (the Turkish government) for building schools and for developing Greek letters in the Romanian principalities of Moldavia and Walachia that were entrusted to their rule came to play a substantial role in the rebirth of Greece.” Deci regimul fanariot nu a lucrat pentru binele românilor, ci al grecilor, iar asta se afirmă laudativ chiar în Britannica de-acum. În esenţă, este acelaşi spirit imperialist britanic ce a susţinut şi Eteria la 1821, o mişcare pro-rusească, ţaristă, al cărei duh se putea caracteriza prin termenul anti-România. Cu o continuitate seculară ce îl anima în cel de al doilea război mondial pe Winston Churchill, forţând nepăsător peste gâtul nostru jugul comunist, similar jugului fanariot.
Titus Filipas
Etichete: 1821, anti-România, Encyclopaedia Britannica, Eteria, internaţionalişti, Ion Brătianu, jugul comunist, Jugul fanariot, Primum non nocere, Titus Filipas, Tudor Vladimirescu, Winston Churchill