Archive for Octombrie 2008

Un aforism comentat

Octombrie 27, 2008

Citesc aici http://satmareanca.wordpress.com/2008/10/25/hai-s-o-facem-doamna-ha-ha-ha/#comment-10723 , fraza remarcabilă:

“Trăiesc bine şi mor repede, că mânâncă slănină cu ceapă.”

Îmi place aforismul!

Titus Filipas

Anunțuri

Agora modernă a migrat în spaţiul virtual?

Octombrie 27, 2008

Am reformulat ca întrebare propoziţia enunţiativă de aici: http://agnosticus.wordpress.com/2008/05/11/informatia-si-puterea/

Titus Filipas

Un comentariu neobişnuit

Octombrie 27, 2008

Mereu şterg o mulţime de comentarii malevolente care aşteaptă aprobarea pe panoul blogului meu. De data aceasta însă, am primit un rar comentariu benevolent pe care l-am aprobat:

+“Hiya… Not what I was looking for, but very fine website. All the best…. ”

De la Ruben O pe Cărţile cochon în lecturi nedigerate # +

Îi mulţumesc pentru comentariu acestui Domn Ruben O.

Titus Filipas

Gabriel Liiceanu conferenţiază despre management !!!

Octombrie 25, 2008

Un video cu o scenă hilară a fost postat de domnul Victor Roncea,  aici :

http://victor-roncea.blogspot.com/2008/10/civic-media-intelectualii-si-spagile.html .

După subtitlul +Filosofia „afaceristilor intelectuali” adica a „intelectualilor afaceristi”+, urmează titlul de video “FORUM VOLVO – DILEMA VECHE”.

Titus Filipas

Pactul Pristanda pentru educaţie

Octombrie 22, 2008

Unii îi spun pompos PACTUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE,  completat de Societatea Civilă, vezi aici http://www.supradotati.ro/resurse/pactul.pdf . Nu înţeleg ce înseamnă acest “completat”. În Evul Mediu francez, Universitatea era supranumită la fille du roi”. Deci sensul extins pentru întreaga educaţie dintr-un stat este acela că educaţia îndeplineşte o funcţie regaliană, şi nu cred că asemenea consideraţie  îl contrazice pe Thomas Hobbes. Bine, România este acum un teritoriu din statul postmodern Uniunea Europeană. Pentru Uniunea Europeană, –implicit şi pentru România ar trebuie să fie–, obiectivul principal este dezvoltarea durabilă. Educaţia joacă un rol iniţial, dar şi central, pentru atingerea acestui obiectiv. Caut să aflu în primul rând ce spune documentul despre rolul educaţiei în realizarea dezvoltării durabile. Constat, surprins, că nu spune nimic! Această Societate Civilă a “completat” incomplet. Iar  greşeala nu este doar un detaliu, este o absenţă majoră. Dacă vrem neapărat să descoperim un detaliu supărător, vedem că pe lista celor care “semnează PACTUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE completat de Societatea Civilă”, unele ONG-uri apar numărate de două ori, de exemplu ‘ECOM-Asociatia de protejare a omului si mediului pentru o dezvoltare durabila in lume’ apare şi la poziţia 8, dar şi la poziţia 33, după metodologia lui  Pristanda. “Curat” precizie şi acurateţe! Documentul acesta trebuia să fie cu totul exemplar ca stil, redactat ca un adevărat model fiducial pentru educaţie. În fine, documentul a fost elaborat în contextul unei grave crize globalizate, provocată de carenţe în cultura percepţiei riscului. Ar fi fost de aşteptat ca PACTUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE să aibă ca obiectiv şi rezolvarea acestei carenţe în educaţia din România. Nu acesta este cazul. Constatăm o lipsă crasă de seriozitate, dar şi de educaţie în spiritul acurateţei  şi preciziei, în documentul „completat de Societatea Civilă din România.

Titus Filipas

Comentez un interviu cu SOV

Octombrie 21, 2008

Citesc aici http://victor-roncea.blogspot.com/2008/10/sorin-ovidiu-vntu-am-att-de-mare.html , un interviu luat de ziaristul Florian Goldstein (Bursa) cu profesionistul malversaţionist Sorin Ovidiu Vântu.

Prin capotarea FNI, Sorin Ovidiu Vântu a dat o lovitură mortală nu doar înfloririi fondurilor mutuale în România, ci însăşi ideii de capitalism fiduciar în România. Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) este alternativa la  capitalismul  speculativ, şi el nu poate renaşte la noi decât prin popularizarea largă, în rândurile oamenilor simpli şi cinstiţi, a măsurilor independente de risc, randament, şi de coerenţă logică, permiţând micilor investitori şi întreprinzători să identifice rapid problemele din economia reală.

De altminteri, în interviu, Sorin Ovidiu Vântu vorbeşte foarte dispreţuitor despre IMM-uri şi participanţii la capitalismul fiduciar: Companiile minuscule, cele care trăiesc de pe o zi pe alta, nu dispun nici de mijloace, nici de condiţiile planificării afacerii. Dar, pe măsură ce te ridici pe nivelul business-ului, planificarea este din ce în ce mai elaborată, ajungând la strategii şi tactici de dezvoltare ori de survolare a dificultăţilor.”

Ziaristul nu reacţionează deloc la acest punct de vedere lipsit de acurateţe, ca să uzez de un eufemism. Florian Goldstein nu extinde tema discuţiei la capitalismul fiduciar  atunci aminteşte în fugă fondurile de pensii: +Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ştiu dacă va ţine o jumătate de an, un an şi jumătate sau mai mult. Întrebarea care se pune este unde se va afla România la sfârşitul crizei? Înfiptă în abis cu picioarele în sus, sau va avea şansa să trăiască în continuare normal, măcar la nivelul de azi? Este nevoie de un Consiliu de planificare şi de o planificare a consumului. Reporter: Planificarea consumului?! Sună cam sălbatic. De planificarea producţiei am mai auzit, dar de planificarea consumului se vorbeşte numai la fondurile de pensii şi în teoriile financiare matematizate… Sorin Ovidiu Vîntu: Da, „meseriaşii” înţeleg…+

Sorin Ovidiu Vântu este meseriaş în malversaţiunile financiare, nu în „teoriile financiare matematizate”. Sorin Ovidiu Vântu mai este poate responsabil de crime, de omucideri zic, căci au murit în mod suspect oameni tineri care anchetau asupra cazului FNI.

Florian Goldstein reacţionează mărginit la propunerea foarte bizară a lui Sorin Ovidiu Vântu de a se implementa simultan în România supply-side economics (economia de ofertă) şi demand-side economics (economia de cerere): +Reporter: Ce măsuri imediate ai recomanda? Sorin Ovidiu Vîntu: Creşterea cheltuielilor statului şi diminuarea impozitelor şi taxelor, ca şi reducerea dobânzii „cheie” a Băncii Naţionale. Reporter: N-ar fi paradoxal că creşti cheltuielile statului când ar renunţa la o parte din venituri prin diminuarea impozitelor?+

Titus Filipas

Economia politică normativă

Octombrie 21, 2008

Domnul Adrian Năstase constată într-un articol publicat aici http://nastase.wordpress.com/2008/10/20/etica-%e2%80%9elacomista%e2%80%9d-si-spiritul-capitalismului/ , eşecul principiilor de economie politică normativă ale neoliberalismului.

Lăcomia este o idee de bază a psihologiei hedonice incorporată în economia politică normativă.

Există o ciclicitate în economia politică proactivă. Şi există multe tipuri de pieţe economice. Acum (până la actualul credit crunch) au revenit pur şi simplu pieţele economiei politice de ofertă (Supply-side economics) ale lui Coolidge, lăudate de profesorul universitar de economie C. A. Dice, în cartea “New Levels in the Stock Market”. Redau un excerpt : “Condusă de acei puternici cavaleri ai industriei automobilului, ai industriei oţelului, de publicitatea prin radio, abordată şi de profesioniştii malversaţiunilor…  piaţa de ofertă a lui  Coolidge avansează precum falangele lui Cyrus, parasangă* după parasangă, şi încă parasangă după parasangă.“ Cartea era publicată de editura McGraw-Hill din New York în  1929, câteva luni înainte de Marele Crah bursier.

*parasangă, unitate antică de măsurare a distanţelor, cu valoarea puţin mai mare de 5km, folosită de Xenofon în textul Anabasa.

Titus Filipas

Reforma pentru dezvoltarea durabilă începe cu învăţământul

Octombrie 20, 2008

“Pestera cu cea mai inalta cascada subterana din Romania este sufocata de gunoaie, in rezervatia naturala Campeneasa, in judetul Bihor… Mii de pet-uri zac la 45 de metri sub pamant, aduse de paraul Tarina. Nici autoritatile locale si nici cele de mediu nu iau masuri, iar stratul de gunoaie creste continuu.”, citesc aici: http://www.romanialibera.ro/a136917/oamenii-pesterilor-lovesc-din-nou-in-bihor.html .

După Conferinţa de la Rio, unde a participat şi presedintele Ion Iliescu, s-a trasat cadrul de lucru în managementul de mediu numit Agenda 21. O reformă a învăţământului trebuia să cuprindă şi realizarea unei Agende 21 de proximitate în fiecare şcoală, profesorii fiind plătiţi suplimentar pentru această activitate. Ministerul Educaţiei trebuie să ofere profesorilor interesaţi cursuri de perfecţionare pentru metodologia de realizare a unei Agenda 21 de proximitate. Ele se integrează într-o Agenda 21 regională, care la rândul lor (sunt mai multe) intră într-o Agenda 21 naţională. Bineînţeles, Agenda 21 din şcoală ar ţine de o structură asociativă, în timp ce şcoala ţine de o structură instituţională. Mai avem timp pentru asemenea reforme structurale? Partea proastă în România este că situaţia a rămas la fel ca în comunism: Unii lucrează, şi alţii iau banii.

Titus Filipas

Funcţiile regaliene ale statului

Octombrie 19, 2008

Adjectivul “regalian”  este un termen format de la cuvântul latin  rex, regis, el fiind ataşat de atributul suveranităţii statului, indiferent de faptul dacă statul este organizat ca monarhie („L’Etat c’est moi”), ori ca republică (puterea este a poporului). Întrucât statul deţine monopolul violenţei legitime,  atunci prerogativele lui legitime  sunt adesea identificate cu domeniile unde violenţa este justificată. Funcţiile îndeplinite de stat în aceste domenii se numesc « funcţii regaliene ». Acestea sunt următoarele :

1/Asigurarea securităţii externe a statului, prin diplomaţie şi apărare.  

2/ Asigurarea securităţii interne a statului şi a ordinii publice.

3/ Definirea dreptului şi furnizarea justiţiei.  

Uneori se defineşte încă o funcţie regaliană, şi anume :

4/ Emiterea de monedă, prin intermediul unei bănci centrale, monedă care serveşte tuturor agenţilor economici din stat.

Unii specialişti în filosofia politică au subliniat diferenţa enormă între primele trei funcţii regaliene, şi cea de a patra funcţie. Un teoretician fondator al doctrinei ultra-neoliberale din secolul XX, Friedrich von Hayek, contestă chiar legitimitatea caracterului regalian al celei de a patra funcţii, şi consideră că ar putea exista monede private. De altminteri Fed, care este banca centrală în USA, este instituţie privată.

Ideologii neoconservatori americani, care au dominat politica USA în ultimii opt ani, au exacerbat primele două funcţii regaliene ale statului, neglijând într-o anumită măsură justiţia.

Titus Filipas

Socialism pentru cei bogaţi

Octombrie 18, 2008

Economia de piaţă liberă este de obicei un alt nume, de unii considerat a fi mai edulcorat, pentru capitalism. Economia de piaţă liberă este numai o abstracţiune idealizată. În realitate nu există vreo economie naţională capitalistă care să arate integral idealul pieţei libere, aşa cum a fost el teoretizat de către economiştii principiului ‘laissez faire’. Critici avizaţi ai conceptului ‘laissez faire’ văd conceptul de ‘piaţă liberă’ fie ca pe un ideal fără practicalitate, fie ca pe un instrument retoric subtil. Care pune sloganele de libertate şi de antiprotecţionism în serviciul intereselor absolute, fixe, lipsite de contingenţă şi condiţionalitate (adică fără “doar şi poate”) ale celor bogaţi. Permiţându – le astfel să desfiinţeze legile care apără dreptul la o viaţă decentă celor săraci şi defavorizaţi, mulţi dintre ei nişte truditori cu braţele sau mintea. Logicianul american Noam Chomsky declara într- un mod explicit : “Cei bogaţi folosesc retorica economiei de piaţă liberă pentru a justifica impunerea unor riscuri economice tot mai mari oamenilor cu venituri reduse, pe care îi trimit să îşi achiziţioneze de pe piaţă bunuri de consum în limitele stricte ale veniturilor lor, în vreme ce păturile bogate sunt de facto protejate împotriva rigorilor economiei de piaţă liberă prin toate avantajele politice şi economice pe care le îngăduie poziţia lor.” Încă mai condensat, Noam Chomsky ne mai spunea : “Piaţa liberă înseamnă un socialism perfect reuşit numai pentru cei bogaţi – săracii să meargă la piaţă şi să îşi cumpere doar atât cât îşi pot permite, iar statul să îi protejeze plenar doar pe cei puţini şi bogaţi.” (”The free market is socialism for the rich—[free] markets for the poor and state protection for the rich.”).

Titus Filipas