Acest dialog a fost iniţiat de către domnişoara Oxana Greadcenco la adresa URL http://oxana90.wordpress.com/2008/08/29/ce-rost-mai-are-sa-sarbatorim-limba-noastra/, unde fazele dialogului pot fi urmărite complet.
Eu transcriu pe blogul meu doar intervenţiile personale.
La eseul foarte inspirat Ce rost mai are să sărbătorim “Limba Noastră”?!, eu am comentat: Splendid text în Limba Română!
La comentariul avatarului igrecul pe septembrie 1, 2008 at 7:14 pm14, eu am adăugat :
În spiritul acurateţei şi al preciziei, o genealogie reală a modernităţii româneşti obligatoriu include termenii de caracterizare autohtonism şi protocronism. Modernitatea românească începe cu primul think tank (grup de reflecţie) în limba română. Progresul societăţii este determinat de ‘gândirea împărtăşită’. Primul ‘grup de reflecţie’ în Limba Română, “Cronicarii moldoveni”, a fost implementarea naturală a principiului societal intergeneraţional printre cărturarii provinciei Moldova: “Mulţi scriitori au nevoit de au scris […] de au lăsat izvod pe urmă […] , feciorilor şi nepoţilor să le fie de învăţătură, […] să se înveţe şi să se indirepteze”. Excerptul din cronica lui Grigore Ureche (1590 ?-1647) redă sentimentul apartenenţei la un grup de reflecţie ce s-ar fi putut chema prea bine şi « Scriitorii de izvod ». P.P. Panaitescu (1900-1967) comenta: «Toate manuscrisele care ni s-au păstrat sunt interpolate, adică adnotate de copiştii de mai târziu». Sigur, “Cronicarii moldoveni” nu apar din neant. Picturile exterioare ale bisericilor din Nordul Moldovei, un ‚sinopsis raţional” dacă folosim termeni din semiotica lui Roland Barthes (care a studiat pe viu România în perioada 1948-1949), constituiseră inspiraţie pentru reflecţiile răzeşilor din secolul XVI. Care este criteriul pentru a identifica modernitatea românească ? Într –o carte publicată în anul 1904, Constantin Rădulescu-Motru focalizează atenţia contemporanilor săi, dar mai ales a viitorimii româneşti, asupra importanţei principiului identităţii din logică pentru cultura română. Acest postulat de identitate, chiar principiul de început al logicii, poate căpăta multe formulări echivalente. Miron Costin a fost cel care a enunţat de facto prima formulare a principiului identităţii din logică în limba română: „Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minţii omeneşti, scrisoarea…”.
Ezra Pound spunea că vernacularele neolatine formează un continuum. Expresia românească „o comoară înfundată” are drept corespondent echivalentul franţuzesc “un trésor enfoui”.
La acest comentariu al meu, Oxana Greadcenco spunea : +blogideologic, e o expresie din poezia lui Mateevici. Tot el mai spunea şi ne îndemna “ştergeţi slinul, mucegaiul/al uitării în care geme”. Iar noi ne ocupăm atît de rar de cultivarea limbii noastre.+
@ Oxana. Dar avem şi “Flori de mucigai”, nu ? Să nu fim excesiv de pesimişti. La ora actuală, limba română are puterea să exprime toate ideile despre lume, la fel ca şi limba rusă. Sîntem pentru prima oară în starea de egalitate intelectuală cu un mare imperiu. Nu este puţin lucru.
Oxana, a fost o periodă când în RPR (republica populară Română), studiul lui Octavian Goga în şcoală era interzis, dar el era permis în “desiatiletcile” din respublika sovietică socialistă Moldovenească ! Deşi un membru al Academiei RPR, în speţă academicianul Alexandru Graur, scria pe atunci teorii cum că limba Moldovenească este diferită de limba română, au fost intelectuali de curaj născuţi în Vechiul Regat care au mers cu acele manuale şcolare din r.s. s. M., –ce conţineau poeziile lui Octavian Goga scrise cu litere cirilice–, la conducerea comunistă naţionalistă română din RPR şi au cerut reintroducerea studierii lui Octavian Goga şi în şcolile din RPR!
Titus Filipas
Etichete: Acurateţe, Cronicarii moldoveni, dialog, Flori de mucigai, grup de reflecţie, Limba Noastră, Limba Română, Octavian Goga, Oxana Greadcenco, think tank, Titus Filipas, Tudor Arghezi
Blog ideologic Titus Filipas 