« Bisericile rupestre […] căţărate pe stânci pe Valea Oltului » , vezi
eu le cunosc prea bine. Mănăstirile din nordul Olteniei au o tradiţie lungă. Precum creştinarea Olteniei. Primul apostol, ori mai exact primul „chemat la apostolie”, Sfântul Andrei, merge în Oikumena de nord, în Tracia şi în Scythia. În sudul Olteniei există legenda că Sfântul Andrei ar fi fost crucificat la Celei, antica Sucidava, cetate care a cunoscut şi timpuri de măreţie romană înainte de a fi fost distrusă de huni. De altminteri săpăturile arheologice au descoperit ruinele unei biserici dinainte de invazia hunilor. Se ştie foarte bine ca rîul Olt era navigabil până în secolul XIX, adică atâta vreme cât malurile lui au fost acoperite de păduri. Ştim precis că mănăstirile şi schiturile de pe Olt, din Carpaţii meridionali, precedau vechi locuri de cult dacice, zona era sacră, cel mai probabil că ‘muntele micilor scorpioni’, Kogaionon, unde înfloresc târziu teii, s-a aflat în clima mediteraneană de acolo, trebuie să ţinem cont şi de ecologie când ne interpretăm istoria! Legenda românească mai zice despre Sfântul Andrei că ar fi mers pe malul Oltului în sus, până la sanctuarele antice, încercând convertirea păgânilor daci. Abia la întoarcere, revenind în Sucidava, fu răstignit pe „crucea de tei”. Apostolatul Sfântului Andrei antrenează transformarea locurilor de rugăciune dacice, păgâne, în schiturile de lemn creştine, pe toată Valea Oltului, de la vărsarea lui în Dunăre, şi până la izvoarele rîului Olt în Carpaţii orientali. Chiar şi numele generic ‘olaţi’, pe care îl întâlnim ulterior în ‘Diploma cavalerilor ioaniţi’, se referă la locuitorii originari din bazinul hidrografic al bazinului Olt ce au îmbrăţişat din prima clipă posibilă creştinismul şi latinitatea. Tudor Cojocaru spune şi despre « lăcaşe religioase […] din Basarabii Dobrogei ». Hermann Alexander Keyserling avea intuiţia unei influenţe comune, a unei cauze lumeşti dar încă misterioase, şi asupra slavilor răsăriteni, dar şi asupra românilor. Eu îi consider pe români ca produsul ‘socii’-alizării traco- daco – moesilor şi ilirilor. Dar a mai fost încă o influenţă. Descoperiri recente în « lăcaşele religioase […] din Basarabii Dobrogei » ne arată prezenţa vikingilor Rus, veniţi în căutarea Sfântului Andrei la românii creştinaţi. Trebuie să reamintim că aceşti vikingi Rus, implacabili întru credinţă, i – au creştinat apoi pe slavii răsăriteni, folosind nagaica şi knutul.
Titus Filipas
Etichete: ‘socii’-alizarea traco- daco – moesilor, Basarabii Dobrogei, Biserici rupestre, Celei, huni, Keyserling, Kogaionon, Oikumena, Scythia, Sfântul Andrei, Sucidava, Titus Filipas, Tracia, Tudor Cojocaru, Valea Oltului, Vikingi Rus
Blog ideologic Titus Filipas 