Anafora „Noi vrem pământ!”

Evenimentul românesc de la 1907 aminteşte Evul Mediu cel mai negru,  exploziile  sociale de tip jacquerii precum răscoala de la Bobâlna şi răscoala lui Ghiuri Doja. Statul român de după 1877  furnizează resurse doar pentru „puii de cuci”. „Ciocoi pribeag, adus de vânt!”, exploda mânia  lui George Coşbuc. Anafora „Noi vrem pământ!” înseamnă cerinţa de restatuare a valorii ‚sistemului thematic’, George Coşbuc era profund inserat în  memoria  veche din Romania Orientală.  Apoi, Mircea  Vulcănescu avea şi el toată dreptatea să noteze că  realitatea sătească din perioada interbelică deţinea în perspectiva sa culturală „izvoarele autentice ale vieţii noastre româneşti.” Dacă în seara zilei de 21 decembrie 1989, în nefericitul discurs televizat, dictatorul Nicolae Ceauşescu ar fi recurs la ‚sistemul thematic’, anunţând că măreşte ‚lotul personal’ al ţăranului la un pogon, răzvrătirea românească s-ar fi stins. Muncitorii noilor fabrici veneau de la ţară. Marea greşeală lui  Nicolae Ceauşescu a fost aceea că nu l-a imitat suficient de mult pe Stalin care a combinat ‚sistemul thematic’ medieval cu industrializarea rapidă pentru a câştiga Marele Joc pentru Rusia, împotriva lui Adolf Hitler. Când vizitează Rusia aflată în plin Război de Apărare a Patriei, generalul francez  Charles de Gaulle  constata uimit, dar fără să înţeleagă fenomenul istoric,  existenţa  unei surse tainice  de energie a ruşilor simpli. Aceasta provenea din resursa ‚lotului personal’ al ţăranului pe care limba rusă îl numeşte creştin. Spre deosebire de limba franceză, care îl  numeşte păgân.  Titus Filipas

Etichete: , , , , , , ,


%d blogeri au apreciat: