Pahare de grâu

S-a mai spus că Graalul ar fi vechiul mit despre Cornucopia (Cornul Abundenţei), revăzut  şi revizuit de creştinism.  Domnul Dan Culcer îmi semnalează această dovadă în Transilvania. În textul unui  colind, şi  din aceasta cauză veridicitatea lui ca mit pentru  Cornucopia sporeşte, este  invocată „floarea grâului” (sursa abundenţei) după invocaţia  „Leroi dai, leroi Doamne!”. Surprinzător, apar în acel colind scurt  şi aluzii la ‚Drumul mătăsii’: „Asta-i casa, nus’ de casă./  Şi-n mijlocul casiei/ Este-o masă de mătase;/ Şi-n mijlocul mesiei/  Este un pahar d-aur./  Şi-n toartza paharului/ Scrisă-i raza soarelui;/ Şi-n buza paharului/ Scrisă-i floarea grâului.”  Colindul are  un mesaj  holistic exact din trecut, cu o unitate de  măsură vitală  şi pentru  prezent. Căci impactul ambiental produs de poluarea sistemelor industriale  în Europa se măsoară diferenţial  acum, după 2000 AD, prin paharele  de grâu  pierdute la  creşterea încărcărilor poluante din mediu !Ce origine are cuvântul pahar? Unii pretind că el ar fi cuvânt maghiar.  Regatul Ungariei s-a  modernizat la un moment după modelul fiducial construit de normanzi în cele două Sicilii.  Sora  bună a regelui Roger II al celor două Sicilii, fiica  lui Roger I de Hauteville din legătură  legitimă, se căsătorise cu acel rege Coloman al Ungariei ce urmase lui Laslău Craiul despre care vorbesc interpolările Dascălului Simion la cronica lui Grigore Ureche.  Nuntaşii cei mai de soi din Buda au băut  la acea nuntă vinul din bicchiera, sau pichiera, cupele  miresei aduse  ca zestre din Sicilia.  Sub influenţa arabă,  în vernaculara siciliană nu se făcea distincţia între literele „p” şi  „b”. De la acea nuntă putem  trasa originea cuvântului pahar, care nu este un cuvânt neaoş maghiar, cum ignar se pretinde chiar şi în dicţionarul românesc DEX ! Titus Filipas

Etichete: Cornucopia, Dan Culcer, Drumul mătăsii, Grigore Ureche, Laslău Craiul, Roger I de Hauteville, Sicilia, Titus Filipas, Transilvania