Hiatus de patru veacuri

Rusia are un evident interes strategic şi ideologic promovând cartea aceasta http://www.roossabooks.com/cumpara/istoria-neamului-romanesc-7718750 . Pentru că există un hiatus de patru veacuri în istoria sa. Cu toate contrafacerile şi mistificările de tip Karamzin. Care scrie un text muscal ideologic deosebit de frumos, l-am citit, Jos pălăria! Occidentalii sunt chiar extaziaţi de teza lui Karamzin cum că trebuie să fie ucişi românii, precum americanii WASP au lichidat Pieile Roşii, pentru a construi Civilizaţia. Varianta mai “blândă” a generalului Pavel Kiseleff –ideologic, un dekabrist!- era aceea că principatele româneşti trebuie doar să fie rusificate. În felul acesta, pretenţiile Rusiei de Gosudar cu legitimitate absolută asupra lumii întregi s-ar împlini automat. Îmi amintesc discuţiile epistolare dintre Voltaire şi ţarina Caterina cea Mare înainte de pacea de la Kuciuk Kainargi. Discuţii pline de miez, dar şi de fantezie creatoare (aproape schumpeteriene). Ce să facă, şi cum să construiască economia în Rusia Meridională (adică NovoRossiia despre care vorbeşte acum Vladimir Putin). Soluţiile anvizajate de cei doi pentru NovoRossiia nu erau agrariene ! Dimpotrivă, erau futuriste, şi chiar realiste la maximum ! Vroiau dezvoltarea unui sector industrial din IMM-uri specializate în orologerie şi automate mecanice de tip Vaucanson. Ceea ce s-a cam împlinit în perioada URSS, procesul fiind facilitat de apariţia electronicii şi a industriei aerospaţiale. Cele mai bune întreprinderi în aceste domenii din fostul URRS erau localizate chiar aici ! Nu sînt eu chiar complet sceptic că noul model industrial Elon Musk nu va reînvia cu foarte mult brio vechiul proiect Voltaire-Caterina. Principiul “Toate-s vechi şi nouă toate” se aplică şi aici. Pe de altă parte, îmi place realismul premierului Iurie Leancă. El dă o şansă nouă Rusiei ! Dar CSI şi UE ar putea oferi umbrelă şi pentru dezvoltarea României.
Titus Filipas

Traducerea ad litteram românească pentru Ţara Galilor

Prinţul Charles de Ţara Galilor (a cărei traducere ad litteram românească ar fi Ţara Valahilor) s-a dat iar în stambă alături de “nobilimea maghiară” din Transilvania. Al cărei unic merit incontestabil este acela că n-o “prea” (adverb oltenesc) fost Belakunistă. Totuşi, vorbeşte despre “standardul” ei de viaţă faptul că pe vremea comunismului, băutura sa alcoolică preferată era conţinutul camforizat al sticluţelor cu frecţie farmaceutică Diana. Pe bune ! Pe vremea aceea mi-am făcut cruce ! Asta vorbeşte mult şi despre faptul că Unirea cea Mare de la 1918 a fost precum unirea Italiei de către Garibaldi. Atunci, standardul de viaţă din Mezzogiorno (în Regatul celor două Sicilii creat de normanzi, primul stat modern din istoria lumii!, cum ne explica nouă profesorul de istorie “Tata Uda” de la Fraţii Buzeşti din Craiova, a scăzut în mod brusc şi inexplicabil). Tot la fel, Unirea cea Mare de la 1918 a condus la scăderea calităţii vieţii pentru Mitici.
Titus Filipas

Un “drum iniţiatic” pentru a-l înţelege pe Giddens

Anthony Giddens a fost prin Bucureşti în anul 2006, unde a ţinut un curs la facultatea de sociologie. A fost tradus masiv pe româneşte, ceea ce-i fapt îmbucurător. Nu contest în vreun fel calitatea traducerilor (pe care nici nu le-am citit de fapt). Vreau să mă refer aici numai la nişte aspecte suplimentare de pedagogie. Ca fost dascăl de învăţământ preuniversitar şi universitar, pot revendica un statut oarecum similar celui de “professeur agrégé”. Deci am ceva de spus în pedagogie, rodul unor reflecţii îndelungate pe studii de caz. Eu mai cred în aforismul ARS LONGA VITA BREVIS (care pe alţii pur şi simplu îi enervează). Spuneam pe alt fir că în pedagogie, înainte de “metodă” (concept cartezian), eu iau în consideraţie un “drum iniţiatic”. Şi cred că este nevoie de acest “drum iniţiatic” pentru a putea înţelege bine TEORIA STRUCTURAŢIEI creată de Giddens. În Wiki http://en.wikipedia.org/wiki/Theory_of_structuration scrie că pentru a înţelege constituirea societăţii, trebuie să fie examinat tot ce se găseşte la “intersecţia inseparabilă” dintre structurile sociale şi agenţii de acţiune. Această examinare nu trebuie să se limiteze la privirea practicilor sociale. Ea trebui să cuprindă şi aspectele de fenomenologie şi de hermeneutică. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2014/05/30/traseismul-noua-doctrina-a-dreptei-europene/
Titus Filipas

Intricaţia cuantică şi săgeata timpului

Un studiu făcut de Noah Linden, Sandu Popescu, Tony Short şi Andreas Winter afirmă faptul că intricaţia (amestec aleatoriu) cuantică este responsabilă pentru “săgeata timpului” http://www.simonsfoundation.org/quanta/20140416-times-arrow-traced-to-quantum-source/
Titus Filipas

Am intrat într-o lume malthusiană

Marea Deplasare de Paradigmă s-a produs în anul 2002. Până atunci, preţurile materiilor prime scăzuseră în mod constant. De la acel moment, au început să crească. Este semnul intrării noastre într-o lume malthusiană. http://www.theoildrum.com/node/7853
Titus Filipas

Un iluminist român din secolul XVIII

Amfilohie Hotiniul http://ro.wikipedia.org/wiki/Amfilohie_Hotiniul Un comentariu complet stupid despre Amfilohie Hotiniul a fost plasat pe Facebook https://www.facebook.com/asmi.ub/posts/119051554908466 la data 4 ianuarie 2013 de către Asociaţia Studenţilor la Matematică şi Informatică : “Matematica si religia nu prea se potrivesc.” Le amintesc domnilor studenţi faptul că matematicianul Pitagora din Samos a fost fondatorul unui cult religios. De asemenea faptul că matematicianul elveţian Leonhard Euler a fost sanctificat de către biserica luterană.
Titus Filipas

Poziţionarea frontului din Moldova la data de 30 mai 1944

https://harlau625.files.wordpress.com/2014/04/bc483talia-apr-1944.jpg O hartă militară cu poziţionarea frontului din Moldova la data de 30 mai 1944. Sursa : Blogul https://harlau625.wordpress.com/2014/04/08/unde-sunt-arhivele-istorice-ale-harlaului/
Titus Filipas

Un bâlci internaţionalist

Criticul Dan Culcer îmi comunică : +Grèce-Roumanie : regards croisés au XXe siècle / Après une première journée, en mai 2013, centrée d’une part sur les héritages communs à la Roumanie et à la Grèce par l’intermédiaire du monde byzantin et du régime phanariote, ouverte d’autre part sur l’exploration de deux siècles d’influences culturelles réciproques, nous proposons une deuxième journée d’études entièrement consacrée au XXe siècle.De l’entrée hésitante et tardive des deux pays dans la Grande guerre aux côtés des Alliés et de leurs victoires qui en faisaient la Grande Roumanie et la Grèce des deux Continents et des cinq Mers, aux régimes d’Antonescu et de Metaxas face à la deuxième guerre mondiale, y a-t-il un certain parallélisme des parcours ? Durant les années du communisme pour les uns et des déchirements fratricides pour les autres, puis des visites d’état entre Ceausescu et Karamanlis jusqu’à l’adhésion à l’Union Européenne, quels furent les contacts entre les deux peuples ? Dans quelle mesure et de quelle manière ces contacts et les héritages culturels communs alimentent-ils la littérature et les arts en Grèce et en Roumanie, mais également le regard des uns sur les autres, au cours de ce XXe siècle ? Cette deuxième journée, réunissant des chercheurs travaillant dans les domaines de l’histoire, des sciences sociales et politiques, de la littérature, de la langue et des arts sur les espaces grec et roumain, nous permettra de poursuivre nos réflexions sur des questions plus contemporaines et sur un terrain interdisciplinaire dont les bases ont été posées lors de la journée précédente. Elle est organisée dans le cadre du CREE – Centre de Recherches Europe Eurasie. / Organisation : Cécile Folschweiller (INALCO, section d’études roumaines, HYPERLINK „mailto:cecile_folschweiller@yahoo.fr” cecile_folschweiller@yahoo.fr ) Georges Kostakiotis (INALCO, section d’études grecques, HYPERLINK „mailto:georges.kostakiotis@yahoo.fr” georges.kostakiotis@yahoo.fr)+ INALCO, http://www.inalco.fr/ , înseamnă “Institut national des langues et civilisations orientales”. Dacă pe partea greacă răspunde domnul Georges Kostakiotis, ceea ce este OK, văd că pe partea românească răspunde domniţa Cécile Folschweiller, ceea ce nu este chiar OK. Mă bucură că românii nu s-au îmbulzit să participe la acest bâlci internaţionalist organizat de INALCO.
Titus Filipas

Lissandria din Piemont

În familia lui Vasile Alecsandri exista legenda originii lor veneţiene. Chiar Vasile Alecsandri declara în biografia de la 1865 : « Familia mea este originară din Veneţia. Străbunul meu, om cu inima îndrăsneaţă şi spiritul cavaleresc, veni în Moldova şi puse a lui spadă în serviciul ţării, se căsători cu o româncă şi deveni obârşia familiei Alecsandri ». Cercetări ulterioare mai amănunţite ne arată că străbunul lui Vasile Alecsandri venea din Alessandria, oraş din Italia de Nord fondat pe vremea luptelor dintre Liga Lombardă şi împăratul Frederick I Barbarossa de Hohenstaufen. Dar pe ce drum venea ? Este vechiul drum roman deschis de împăratul Traian, sau Drumul Legionarilor. În Diploma Cavalerilor Ioaniţi adresată lui Rembald, este de asemenea implicită referinţa la acest drum. Care ducea din Veneţia până în Oltenia, aici referinţa din Diplomă este chiar explicită. Veneţia avea un „centru de recrutare” al cavalerilor religioşi, la mănăstirea San Giovanni dei Furlani. Numai aşa capătă sens indicaţiile regelui Bela al IV-lea adresate „venerabilului bărbat Rembald”. Furlanii sunt urmaşii locuitorilor din vechiul municipiu roman Forum Iulii, fondat de Iulius Cezar la anul 50 înainte de Hristos. În anul 568 după Hristos, oraşul cu hinterlandul său (cunoscut acum ca Friuli) a fost ocupat de către Alboin, şi a fost prima capitală a regatului lombard. Bazându-se pe asemănări între cuvintele româneşti şi cuvintele provansale, olteanul Şerban Cioculescu bănuia o continuitate lingvistică neolatină din România până în Languedoc. Oraşul Lissandria din Piemont, de unde venea străbunul lui Vasile Alecsandri, este doar unul dintre argumentele ostensiv-inductive care confirmă această bănuială.
Titus Filipas

Logica fluă

Evaluarea resurselor actuale ale Pământului este supusă acum unei critici venind din partea eminentului consultant şi investitor Matthew Simmons. Acesta obiectează că estimarea conţinutului “rezervoarelor de resurse” naturale este făcută printr-o metodă de programare bazată pe “fuzzy logic” http://en.wikipedia.org/wiki/Fuzzy_logic “Fuzzy logic” este logica fluă, sau logica aflată într-o adecvare parţială la realitate, logică aflată într-o corespondenţă parţială. Iar o „propoziţie în fuzzy logic” este doar o „frazare care se apropie ca sens”. Totuşi, realitatea a dovedit că rezultatele programării în “fuzzy logic” — în domenii de la ştiinţele fizice şi până la relaţiile internaţionale, dar şi altele — sunt destul de bune.
Titus Filipas