Câteva zile în urmă, economistul şi jurnalistul Ilie Şerbănescu, declara textual într-o emisiune pe Antena 3 : „România este în urmă faţă de Occident cu 200 de ani.” Nu îl contrazic. Dacă scădem 200 de ani din anul 2011, ajungem la începutul secolului XIX. Am recapitulat aici pe blog datele care ne leagă de începutul secolului XIX. Şi am clamat ca un acquis occidental fundamental asimilarea Ideologiei primare/Ideologiei lui Destutt de Tracy/ Ideologiei Şcolilor Centrale, denumirile sunt echivalente. Nu aduceam în sprijinul acestei clamări decât cartea Echilibrul între antiteze de Ion Heliade Rădulescu, precum şi cartea profesorului de secundar George Băiculescu, unde acesta scria focalizat pe influenţa lui Condillac şi Destutt în impunerea standardelor europene asupra ideologiei naţionalismului românesc. Din lectură, conchid că domnul George Băiculescu aparţinea unui grup de idei, că avea camarazi de opinii într-un grup de reflecţie despre care nu mai ştim acum prea multe. La 1948, teroarea alogeno-cominternistă adusă în România de tancurile sovietice scotea şi ardea din toate bibliotecile noastre cărţile ce ar fi putut să amintească, măcar vag, despre ideologia naţionalismului românesc. După 1989, am rămas plăcut surprins să constat că liberalul Dan Amedeo Lăzărescu mai vorbea despre toate lucrurile acestea (credeam că eu sînt unicul depozitar al acestei hermeneutici ideologice naţionale). Dar până de curând nu ştiam cine a venit la noi cu ideologia primară a lui Destutt de Tracy. Şi nu am aflat de la academicieni, nici măcar de la Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu 
, ci de la dăscălimea noastră care mai trăieşte, şi ne apără valorile!, vezi http://confluente.ro/Accente–Istorie/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html/wap Ţin să menţionez aici în mod special cartea „Monografia Şcolii generale Nae A.Ghica din Rucăr-Argeş”, scrisă de domnii profesori Gheorghe Pârnuţă şi George Nicolae Podişor. Ion Heliade Rădulescu este în multe circumstanţe criptic şi ascuns în ceea ce priveşte revelarea informaţiei din Echilibrul între antiteze. Cartea aceasta nu a mai fost tipărită după anul 1989, deşi este capitalistă şi anti-rusească (dar poate că aceasta este vina majoră a lui Heliade Rădulescu). Aşa că recitesc o ediţie veche, îngrijită la anul 1916 de criticul Petre V. Haneş. Recitesc cu foarte multă atenţie. Mi s-a părut că la un moment dat era pus un accent de mare valoare peste numele „Dimitrie Vilie”. Cine a fost ? Caut (cu Google, fireşte, cum altfel?). Găsesc numai două titluri. Foarte lămuritor scrie despre „Dimitrie Vilie” în Monografia Şcolii generale Nae A.Ghica din Rucăr-Argeş. Redau excerptul : „[...] sistemul lancasterian sau al împrumutatei învăţături. I se mai spunea metoda monitorială sau alilodidactică, răspândită mai ales, după punerea în aplicare a Regulamentului Organic. Ea fusese cunoscută şi aplicată la noi în şcoala grecească de către Dimitrie Vilie, în perioada 1805-1815. De la acesta a învăţat-o Ion Heliade-Rădulescu, care o va introduce în prima clasă lancasteriană deschisă în 1822, şi care apoi, va fi însuşită de către dascălul transilvănean refugiat, Aaron Florian şi aplicată în şcoala de la Goleşti în 1827.” După ce, mai înainte, domnii Gheorghe Pârnuţă şi George Nicolae Podişor subliniau în text „curentul novator declanşat de ideile revoluţiei franceze de la 1789 în domeniul instrucţiei şi educaţiei maselor.” Ei bine, tocmai „curentul novator” înseamnă ideologia primară a lui Destutt de Tracy. Am menţionat importanţa ei atât în educaţia din Franţa, cât şi la noi. Trebuie să înţelegem că nu putem mege mai departe, dacă nu recapitulăm noţiunile fundamentale. A, şi mai găsesc menţionat un Dumitru Vilie (poate acelaşi Dimitrie), trăitor la anul 1834 şi membru într-o societate culturală http://www.dacoromania-alba.ro/nr31/boierii_golesti.htm Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul
http://nastase.wordpress.com/2011/12/10/pas-cu-pas-in-ungaria-catre-nimic-bun-exemplu-pentru-romania/
Titus Filipas
Etichete: 1989, Condillac, Destutt de Tracy, Ideologia Şcolilor Centrale, Ioan Eliade Rădulescu, România, Titus Filipas
