„Un cercetator chimist isi permite sa faca experimente in laborator. Daca e nemultumit de rezultat, reia experimentul, schimband cantitatile sau adaugand alte substante din tabelul lui Mendeleev. In domeniul social insa, experimentele sunt irepetabile. Destinele unor copii care au dat acest examen au fost frante. Si nu doar din vina lor…” scria domnul Adrian Năstase o analogie pe firul despre Bac-ul de vară, cu titlul „Funeriu şi Mendeleev”. Comentariul din iulie 5, 2011 la 8:19 pm, scris de @Baronul Munchhausen îmi arată că unii nu înţeleg natura acestui blog. În sensurile de civilizaţie şi de civilitate. Eu nu spun că analogia face posibilă judecata de valoare (doar filozoful Andrei Pleşu crede aşa ceva în broşura uzurpatoare de titlu). Nu am tăgăduit vreodată că sînt interesat de evoluţiile contemporane nouă ale spiritualităţii vechii şcoli de la Sfântu Sava. O şcoală care a creat ideologia naţionalismului românesc, înrudit prin acquis cu jeffersonianismul american. De asemenea am mai spus că blogul AN a creat o comunitate epistemică virtuală, o comunitate de Limba Română pe Internet, ceea ce nu-i lucru mărunt. Intervenţia comentatorului @Baronul Munchhausen îmi oferă ocazia unei necesare corecturi epistemice. Nici „clorura de sodiu”, nici „clorura de vinil” nu se află în tabelul lui Mendeleev. A fost doar o răutate gratuită din partea comentatorului @Baronul Munchhausen. Analogia chimică pe care o propunea domnul AN este prezentă într-un tip de reacţii studiate la chimia anorganică de liceu. Şi reacţiile acelea (în principiu generatoare de forţe electromotrice) fac într-adevăr apel la o serie de elemente din tabelul lui Mendeleev. Este interesantă, pentru mine, căutarea de sincronii pentru sinergii. Iată-mă pe mine, un protocronist, vorbind răspicat despre sincronism ! Ideologia naţionalismului românesc incorporează un acquis european numit ideologia primară a lui Destutt de Tracy. Insist mereu pe tema aceasta deoarece noi, românii, am pierdut Epoca Luminilor. Or, ideologia lui Destutt de Tracy a mai fost supranumită „ultima dintre filosofiile clasice”. Şi, îmi permit să spun eu, „prima dintre filosofiile moderne”. Continuând firul discuţiei pe blog, trasez sincronic germenii analogiei chimice propuse de domnul Adrian Năstase exact la acel timp al genezei ideologiei primare. Destutt de Tracy, el însuşi, era moult influenţat de analiticitatea lui Lavoisier. Care îl influenţa şi pe italianul Alessandro Volta, primul inventator care foloseşte elementele seriei electrochimice. Să fie totuşi limpede, eu numai despre principiile reformei învăţământului românesc vorbesc de fapt. Dar „Toate-s vechi şi nouă toate”. Temele principale de discuţie ale grupului de Ideologi primari erau : “Cum percepem lumea ? Ce facem în esenţă atunci când gândim şi vorbim ? În ce fel raţionăm ? Care-i legătura între diversele categorii de semne şi gândire ?” Acestea sunt de altminteri chestiuni filosofice milenare, examinate cu perseverenţă şi în zilele noastre în cadrul ştiinţelor cognitive. Reforma învăţământului românesc trebuie să pornească de la nişte principii ale ştiinţelor cognitive. Ideologii primari au încercat să găsească o soluţie unificatoare la toate aceste întrebări. Destutt de Tracy a formulat respectivele reflecţii teoretice în perioada încarcerării sale de sub Teroare, şi a propus totodată o extensie inedită a postulatului identităţii din Logică (despre care domnul Constantin Rădulescu-Motru spunea că este esenţial pentru cultura română). Destutt avu şansa supravieţuirii. În deschiderea de după 9 thermidor anul II, a supus „principiile ideologice primare” atenţiei amicilor săi reuniţi în salonul de discuţii filosofice al Doamnei Anne-Catherine Helvétius, supranumită Notre-Dame d’Auteuil. În salonul Madonei din Auteuil îl cunoaşte Destutt de Tracy pe generalul Napoleon Bonaparte. Ceva mai târziu, în Campania din Italia, generalul îl ascultă direct chiar pe Alessandro Volta care prezenta invenţia sa.
Titus Filipas
Etichete: Condillac, Destutt de Tracy, Limba Română, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Titus Filipas