Ştim ce rol a jucat în dezvoltarea profesională a lui Steve Jobs caligrafia, o experienţă umană ce îşi are începuturile cu mult înainte de Gutenberg ! Se cunoaşte bine faptul că tiparul cu litere metalice mobile este impus de Gutenberg (1397-1468) abia după anul 1450, prima carte însemnând produs de masă ori produs industrial fiind celebra Biblie Mazarin de la 1455. Acest tip de capitalism era numit de Benedict Anderson, în cartea ‚Imagined Communities’, “print-capitalism”. Cererea pentru Biblia Mazarin anticipa cumva cererea pentru produsele „i” ? Steve Jobs vorbeşte despre trecut şi viitor : „You can’t connect the dots looking forward; you can only connect them looking backwards. So you have to trust that the dots will somehow connect in your future. You have to trust in something – your gut, destiny, life, karma, whatever. This approach has never let me down, and it has made all the difference in my life.” (sursa http://www.brainyquote.com/quotes/authors/s/steve_jobs.html ) Prima frază mi se pare a fi în rezonanţă cu gânduri mai vechi ale lui Nae Ionescu: “Viitorul este înglobarea trecutului în realitate.”, şi Stanley Kubrick : „Dacă vrei ca viitorul să arate credibil, pune în el şi trecutul.” Ştim că mama biologică a lui Steve era o armeancă, iar tatăl biologic un sirian, însă nu a fost crescut de ei, fiind dat pentru adopţie. Atunci, care era familia culturală a lui Steve Jobs ? Citatul următor ne face să credem că era organizaţia economică dintr-o industrie : „A lot of people in our industry haven’t had very diverse experiences. So they don’t have enough dots to connect, and they end up with very linear solutions without a broad perspective on the problem. The broader one’s understanding of the human experience, the better design we will have.” (aceeaşi sursă)
Titus Filipas
Etichete: Titus Filipas
