Arhiva pentru iunie, 2011

„Allons enfants de la Patrie”

iunie 17, 2011

Cu vreo două zile în urmă, pe canalul TV Realitatea era discutat aprins cazul unui copil de senator, un fiu adult pus sub acuzare de procuratură şi trimis în judecată. Era comentată de asemenea foarte viu în studio şi o declaraţie a senatorului : “Referitor la droguri, eu nu cred că există vreun copilaş d-ăsta de acuma care să nu fi încercat ceva.” Oamenii din televiziune cer şi opinia unui psiholog, consultat asupra cazului respectiv. Am reţinut preferenţial din acel raport sintagma : “personalitate incomplet structurată”. Îmi permit să comentez şi eu. Personalitatea activă este măsura caratelor de Liber Arbitru puse de bunul Dumnezeu în sufletul omului. Percepţia cea mai comună asupra “personalităţii” este aceea despre o persoană ale cărei alegeri, încadrabile într-un model secvenţial (pattern), pot influenţa decisiv vieţile altora. Capitolul principal în ‘Psihologia copilului’ este ‘Personalitatea copilului’, care tratează despre felurile în care infantul alege acţiunile sale. ‘Personalitatea’ în general denotă existenţa unor alegeri personale care permit individului să funcţioneze autonom. În prima parte din “Mémoires de guerre”, generalul Charles de Gaulle scria că în lupta efectivă contează extraordinar de mult felul în care combatantul selectează prompt acţiunile, atunci când oricare sursă cazonă de ordin superior a fost pierdută. Acest ‘modus operandi’ al alegerilor personale în diverse situaţii din ambianţă se formează încă la vârsta copilăriei, rămânând stabil toată viaţa. De altminteri primul vers, reamintesc : Allons enfants de la Patrie, din imnul francez La Marseillaise îşi explică durabilitatea în timp şi atracţia pentru spiritul nostru tocmai prin faptul că încapsulează acest adevăr.
Titus Filipas

Tupac Shakur

iunie 17, 2011

S-a descoperit cine l-a împuşcat pe celebrul Tupac Shakur ? http://muzica.metropotam.ro/stiri-din-muzica/S-a-descoperit-cine-l-a-impuscat-pe-Tupac-art1590610878/
Titus Filipas

Facebook, plictiseală, cruzime

iunie 17, 2011

“Facebook + Plictiseală = Cruzime faţă de animale” http://www.romanialibera.ro/tehnologie/internet/facebook-plictiseala-cruzime-fata-de-animale-228565.html
Titus Filipas

Agrocarburanţii şi preţurile alimentelor

iunie 17, 2011

Unii consideră că „revoluţiile arabe” au fost provocate de creşterea preţurilor alimentelor http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/subjects/f/food_prices/index.html?inline=nyt-classifier  Iar creşterea preţurilor alimentelor ar fi fost indusă de cultivarea cu subvenţii a plantelor pentru agrocarburanţi (etanol, biodiesel). Senatul USA a votat anularea subvenţiilor pentru etanol http://www.nytimes.com/reuters/2011/06/16/us/politics/politics-us-usa-senate-ethanol.html?_r=1&hp  pentru a reduce preţurile alimentelor.
Titus Filipas

Desfiinţarea CAP-urilor

iunie 17, 2011

Doctrina Coposu este contrazisă de practică http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/un-cap-nedesfiintat-la-revolutie-acum-face-super-profit-si-da-tractoristilor-lefuri-de-2300-euro-228624.html  Doctrina economică predicată insistent de Corneliu Coposu după loviluţie a fost: Desfiinţarea CAP-urilor. Însă mai exista la vechii naţional-ţărănişti doctrina distributivistă al lui Ion Mihalache. Crima împotriva României după loviluţie a fost uitarea principiilor justiţiei distributive.

Am plasat acest comentariu chiar pe forum RL. Nu a fost acceptat. Întrucât comentariul nu-i indecent, înseamnă că el nu este politiceşte corect pentru redacţia RL. Totuşi lumea simplă din România începe să se trezească din letargia ideologică ! Spre confirmare, iată comentarii făcute pe forum RL (autorii au ţinut totuşi să rămână anonimi) : #5. Totul a fost planificat. Lichidarea C.A.P.-urilor a fost deviza susţinută de Petre Roman. Când am fost în Italia, Franţa şi Spania şi am văzut că acolo au CAP am rămas mut. Desigur că Petre Roman a luat bani serioşi din acest slogan de distrugere a CAP-urilor, iar fraierii care au pus botul s-au ales cu praful de pe tobă fiindcă aşa era menit în Planul Morgentau de aducere a agriculturii la stare de subzistenţă. #6 PENTRU TOATE LICHELELE POLITICE SI IDIOTII UTILI.  [...]CINE A DAT FUGA SA FACA PRAF CAP-URILE, SMA-URILE S.A.M.D. ? BRAVUL POPOR ROMAN INCURAJAT DE LECHELELE POLITICE. NU-L APAR PE ILIESCU, DAR PARCA EL A INCERCAT SA SUGEREZE ALTCEVA, NU JAPCA DIN AGRICULTURA. CE A URMAT SE VEDE. SA TRAITI BINE ! #18. Paradox.  Iliescu a fost singurul care la începutul anilor 90 a susţinut că e mai bine ca CAP-urile să se transforme în SA-uri agricole după modelul societăţilor similare din occident (evident, proprietarii terenurilor, dupa restituire, devenind acţionari ai noilor societpţi). Paradoxul este că cei care azi admiră modelul de la Curtici, atunci, în 90, i-au reproşat lui Iliescu că propunerea lui este de tip comunisto-socialist… Aşa că hotarâţi-vă: cum e mai bine? #26. Cum îţi aşterni aşa dormi!!!! Îmi amintesc că eram în clasa a doua când a trebuit să merg cu bunicul meu să-şi ia partea de la fostul CAP şi eu l-am întrebat “Da unde o să punem noi vaca asta bunicule?” şi el mi-a răspuns “În curte, facem un grajd şi o să avem lapte în fiecare dimineaţă”. Şi uite aşa au făcut mulţi, şi au investit bani puţini pe care îi aveau în grajduri, căruţe etc. ca după câţiva ani ba să le taie sau să moară. Acum după 21 de ani mergi pe câmpuri şi prin sate şi vezi o privelişte mai urâtă decât cea din filmele Western. Vreau să-i felicit pe cei din Curtici că au facut acea alegere bună la momentul potrivit şi mulţi din România ar fi trebuit să facă la fel. Subliniez, AR FI TREBUIT deoarece acum este mult prea târziu. Toate sistemele de irigaţie, care ar fi fost un capital gratis ptr CAP-urile din ţară sunt DISTRUSE şi ca sa le mai faci la loc nu o să fie de ajuns nici TOT BUGETUL ŢĂRII. De ce nu se face o campanie de informare prin ţară şi să încurajeze toţi agricultorii din ţară să facă la fel??? Românii nu sunt decât nişte egoişti şi hapsâni care nu o să-şi deschidă mintea niciodată nici dacă ar avea numai exemple în jurul lor. Prea multă mândrie şi prea puţină minte….. #74. Scris de caplimpede ca replică la comentariul : „Diferenta intre ce era un CAP si ce este un CAI este enorma. La comunisti proprietarilor de terenuri nu li se dadea cota parte din realizari decat daca erau angajati si munceau la CAP. Pentru participarea lor cu terenul nu primeau absolut nimic. Ba mai mult, terenurile nu mai erau ale lor, ci ale Statului.” Greşit domnule ! În nici un extras CF nu apare alt proprietar al terenului decât cel care a fost înaintea colectivizării ! Nici Dej şi nici Ceauşescu nu şi-au permis să facă naţionalizarea terenurilor ! Că în fapt vechiul proprietar nu mai dispunea de teren este adevărat, dar în CF terenul era al fostului proprietar. [...] Repet, în extrasele CF (unde au existat) nu figurează ca proprietar nici statul nici CAP-ul !” #75. cititor rareori ca replică la comentriul : „Iliescu vroia agrcultura comunista, nu sa ii inzestreze pe dusmanii lui politici, taranii romani capitalisti, cu arme economice. El si intreaga clasa de mosieri rosii – d-alde Trita Fanita &Comp. – au mentinut deliberat in saracie pe tarani, ca doar ei votau cu PNTCD-u. Legile au fost date anapoda, proprietatile nici acum nu sunt inregistrate cadastrall. Au dat pamantul inapoi, dar tractoare nu au dat, desi cand …” După război… unde erau aceşti anti-iliescu în anii ’90? Se chinuiau să vadă dacă se pot şi ei înfrupta cu ceva din rămăşiţele comunismului. Toată ţara voia doar descentralizare. Toţi eram deştepţi! Aşa comunistă cum era economia românească, avea un mare atu: se învârtea roata. Şi încă foarte bine! Visul românilor în ’89 nu era să devină cu toţii capitalişti. Libertatea de mişcare şi exprimare, atât se dorea! E greu acum să revigorezi agricultura…. dar nu imposibil. Totul ţine de politică. Şi politicienii ar câştiga capital enorm dacă în loc să-si umple buzunarele proprii, ar încerca să faca efectiv ceva pentru alegătorii rurali. Nu-s deloc puţini,  iar numărul lor este în tendinţă  crescătoare la cum merg astăzi treburile-n ţară. #114. te ‘frige’ insinuarea mea…. replică la comentariul :„sistemul comunist obliga pe cetatenii care aveau pamint sa intre in cap-uri. sistemul normal de acum nu obliga pe nimeni la nimic. daca “aia” vor sa se organizeze ca intreprindere economica normala este treaba lor. ce nu inteleg este insinuarea subtila din articol cum ca aceste cap-uri ar fi fost o alegere corecta a sistemului comunist. exista multe firme agricole serioase in tara si nu pricep de ce i se …” CAP-urile erau ca nişte ferme americane, doar că aveau un regulament odios ; ca să se ‘repare’ greşeala, s-o aruncat apa murdară împreuna cu pruncu….

Titus Filipas

Gedankenexperiment

iunie 17, 2011

Este interesant că în Pandecte (vremea lui Justinian I) se întâlnesc descrise şi situaţii pe care Immanuel Kant le va denumi mult mai târziu, în filosofia lui, cu termenul gedankenexperiment (experiment mintal). Dar în lumea modernă, fizicianul Galileo Galilei le folosea, primul. Urmează mai multe experimente mintale care se înscriu definitiv în istoria ştiinţei şi culturii. Unele dintre ele au chiar nume proprii. De exemplu: Demonul lui Maxwell, Pisica lui Schrödinger.
Titus Filipas

”International Romani Art Festival”

iunie 16, 2011

Un canular cominternist a fost resuscitat la ”International Romani Art Festival” http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/arta-si-cultura-romani-incepe-international-romani-art-festival-iraf-228379.html  Francezii fac o distincţie între ‘roms’ şi ‘gens du voyage’. Înainte de primul război mondial exista în Franţa o consemnare legislativă privitoare exclusiv la ‘gens du voyage’. Dar tot înainte de primul război mondial, nu găseşti la ei măcar un singur text literar, –şi totuşi, scriitorii sunt primii observatori!–, care să-i semnaleze pe ‘roms’. De ce ? Pentru că termenul încă nu exista! Termenul a fost inventat abia de către ideologii bolşevici internaţionalişti după naşterea statului sovietic. Mai precis, termenul rroma este o invenţie a Cominternului la iniţiativa lui Nikolai Buharin, ca reacţie la apariţia statului România Mare în spaţiul din Romania Orientală. Istoricul britanic Simon Sebag Montefiore demonstrează convingător în cărţile sale că există o continuitate între ideologia ţarinei Caterina cea Mare şi ideologia liderilor bolşevici după câştigarea puterii. Hai să ne întoarcem la surse. Ţarina Caterina cea Mare căpăta dreptul de a stăpâni Romania Orientală nord-pontică prin ideologia occidentală anti-Romania, ideologia Montesquieu-Voltaire-Gibbon. De altminteri Voltaire susţinea deschis în Occidentul European un lobby pro-Rusia, cu scopul de a fi creată butaforia geopolitică numită Rusia Sudică/NovoRossiia. Regele Prusiei Frederic cel Mare, aflat într-o relaţie epistolară cu Voltaire, ştia despre acele planuri. Încearcă să profite de ele în favoarea Prusiei. De aici împărţirile succesive ale Poloniei din secolul XVIII. Pe fondul acelor tratate predatoare apare şi Tratatul de la Kuciuk Kainargi din 1774 care furnizează legitimitatea şchioapă pentru crearea Rusiei Sudice în spaţiul nord-pontic din Romania Orientală. Dar, în termeni moderni, trebuie să judecăm Tratatul de la Kuciuk Kainargi ceea ce a fost el ca atare : un act predatorial ce dădea Rusiei drepturi de expansiune spre Sud. Ideologia lui Karamzin (chiar îmi plac cărţile lui!), un Karamzin care se considera el însuşi un fel de iluminist Gibbon rus, încearcă sa armonizeze ideologic consecinţele Tratatului de la Kuciuk Kainargi din 1774, reamintesc, este vorba despre consecinţele geopolitice extrem de favorabile Rusiei. În dezbaterile actuale dintre ocupantul rus din respublika Moldova şi românii autohtoni, tinerii ruşi din respublika Moldova invocă frecvent ideologia lui Karamzin, aceasta pare a fi principala sursa de putere spirituală pentru ei. În fine, după terminarea primului război mondial, bolşevicul rus Nikolai Buharin constata lucid că în Occident ideologia Montesquieu-Voltaire-Gibbon fusese aproape uitată. Cominternul avea nevoie absolută de a discredita România, de a dizolva România! În consecinţă, experţii Cominternului inventează etnia rroma, etnie pe care la 1824 omul de litere Alexandru Puşkin încă o denumea ţîganî, deşi convingea Europa (prin forţa literelor!) că Basarabia era populată de ţîganî. Atunci când vorbeşte despre Basarabia, lucidul critic literar care a fost Petre Haneş îi citează pe alţi doi intelectuali ruşi ajunşi în Basarabia. Care scriau foarte clar că populaţia din Basarabia vorbeşte o vernaculară neolatină asemănătoare cu vernacularele neolatine din Spania! Dar nici Puşkin, nici vreun alt intelectual rus ajuns în Basarabia înainte primul război mondial nu aminteau că ar fi existat pe atunci limba romani! Pe bună dreptate. Limba romani, la fel ca şi denumirea etniei rroma în loc de ţîganî, sunt invenţii cominterniste. Repet : Limba romani este un limbaj artificial inventat de specialiştii Cominternului după modelul sanskritei care se baza pe prakrită. “Specialiştii” în “Limba romani” de astăzi susţin în mod deschis că “Limba romani” constituie o dezvoltare din prakrită. Numai că, surprise!, surprise!, nici măcar vreuna dintre evaluările realiste de astăzi privind limba prakrită nu acordă vreo şansă ipotezei propagandistice cominterniste că din limba prakrită s-ar fi putut dezvolta “Limba romani”! Pe o gamă de evaluări ştiinţifice, mergând de la evaluări minimaliste şi ajungând până la evaluări maximaliste, se spune că : 1/ “Prakrit – vernacular and literary Indic language recorded from the third century BC to the fourth century AD” ; 2/ “Prakrit languages were spoken in India between 600 BCE to 1000 CE”. Asemenea detalii istorice nu contau pentru cominternişti, şi nu contează pentru urmaşii care duc mai departe politica lor. În Uniunea Sovietică interbelică, ideologizată anti- România la maximum, apare prima literatură în limba artificială “romani”, în vreme ce literatura în limba română era acolo strict interzisă ! După 6 martie 1945, alogeno-cominterniştii ajungeau la putere în România. Ei impuneau ca denumirea etniei conlocuitoare “ţigani” să fie înlocuită cu denumirea “romi”, denumire politiceşte corectă doar din punct de vedere strict cominternist. Iată însă că familiile de alogeno-cominternişti îşi impun iar puterea lor distrugătoare de România după “revoluţia din decembrie 1989”. Astfel, în statistici, denumirea de ţigan a fost înlocuită brusc cu rom, nu rrom, un termen stabilit de un oficiu internaţionalist. Reprezentantul României la acele discuţii peste capul românilor autohtoni a fost Petre Roman, fiul alogeno-cominternistului Valter Roman adus în România de tancurile sovietice.
Titus Filipas

“DEFAULT” ?

iunie 16, 2011

Citesc titlul “Grecia aşteaptă verdictul: Ce se întâmplă în România în cazul unui DEFAULT?” http://www.wall-street.ro/articol/Economie/105235/Grecia-asteapta-verdictul-Ce-se-intampla-in-Romania-in-cazul-unui-DEFAULT.html  De ce nu se foloseşte cuvântul românesc „faliment” ? Au exact aceeaşi semnificaţie. Cuvintele au aceeaşi rădăcină. Însă „default” nu-i românesc. Se traduce multiplu. Poate avea şi semnificaţia de „predefinit” ori „din oficiu”.
Titus Filipas

Vechimea

iunie 15, 2011

Este bizar că transilvănenii de acum neagă vechimea mănăstirilor benedictine de pe Valea Mureşului http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/manastirile-de-aur-de-pe-valea-muresului-228367.html . Or, ele au existat din secolul IX (poate chiar mai devreme), şi au putut servi ca releu de informaţie către călugării de la mănăstirea benedictină din Reichenau. Există cel puţin un document scris la mănăstirea Reichenau în secolul IX care pledează pentru ipoteza aceasta. La anul 830, un monah de la mănăstirea Reichenau scria deja o cronică despre Bolohoveni şi cele şaptezeci de oraşe ale lor. Acea cronică a fost descoperită de contele Louis-Gabriel Du Buat-Nançay (1732 – 1787). Contele Louis-Gabriel Du Buat-Nançay aparţinea faimosului corp ambasadorial francez influenţat de interesul orientalist al cardinalului de Fleury (sub autoritatea lui, Franţa a semnat Capitulaţiunea de la 1740 de la Constantinopol, când pe vremea domnitorului Grigore Ghica al II-lea, un fals fanariot, a fost recunoscută legitimitatea frontierei răsăritene a principatului moldovenesc pe Bugul pontic).
Titus Filipas

„What Would Thomas Jefferson Think About This?”

iunie 15, 2011

În America de astăzi, dincolo de politica monetară prin salvare financiară şi Quantitative Easing, dincolo de piaţa financiară care funcţionează după principiile economiei de cazino, mai există încă şi o importantă piaţă a ideilor. O piaţă ideologică, vreau să zic. Şi recalibrarea ei se face în permanenţă. Însă toate reconfiguraţiile duc la aceeaşi veche idee. Ea se vede bine în titlul cărţii analistului financiar Richard Maybury: „What Would Thomas Jefferson Think About This?”. Deşi trecut în categoria iluminiştilor, Thomas Jefferson aparţine mai curând grupului de ideologi „primari” fondat de contele Destutt de Tracy. Acesta a influenţat şi alţi oameni politici importanţi ai lumii. Să reamintesc că Destutt de Tracy îşi sintetizează doctrina sa ideologică în arestul din regimul Terorii. A avut şansa să supravieţuiască, iar în deschiderea de după 9 thermidor anul II, le-a supus atenţiei amicilor săi reuniţi în salonul de discuţii filosofice al Doamnei Anne-Catherine Helvétius, supranumită Notre-Dame d’Auteuil. În salonul Madonei din Auteuil îl cunoaşte Destutt de Tracy pe generalul Napoleon Bonaparte. Care îi asculta cu atenţie conferinţele ideologice primare. Când va ajunge la putere în Franţa, reformele sale de succes, vorbesc efectiv dspre „reformele statului”, vor fi influenţate de acea ideologie primară. De altminteri această ideologie primară a lui Destutt de Tracy îi formează deopotrivă şi pe „pruncii români” de la şcoala Sfântu Sava. Personalităţi precum Ioan Eliade Rădulescu şi Petrache Poenaru scot ţara din feudalismul fanariot şi o pun în adecvare cu lumea modernă pentru a construi România. În Rusia, dekabriştii, de asemenea formaţi întru modernitate de ideologia liberală a lui Destutt de Tracy, vor fi blocaţi de sistemul politic. Ideologii primari construiesc un model senzualist-asociaţionist al omului, care este valabil şi acum. Psihologii francezi vor urma mereu această linie fondatoare pentru ştiinţa lor. Numele cele mai noi pe firmament sunt acum Hugo Mercier şi Dan Sperber. Am fost destul de surprins să citesc un articol consacrat lor în prestigiosul the New York Times http://www.nytimes.com/2011/06/15/arts/people-argue-just-to-win-scholars-assert.html  Această citare este în mod evident o re-apropiere de vechiul spirit ideologic jeffersonian. Vezi şi http://nastase.wordpress.com/2011/06/14/un-singur-judet-pledoarie-pentru-o-democratie-ieftina/#comments
Titus Filipas


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.