Vreau să redau aici o nuanţă, aş vrea chiar să pun o amprentă personală peste un proiect de Viitor pentru România în spaţiul virtual. Am discutat aici deja discrepanţa existentă între schimbul electronic de informaţie şi comunicarea în Limba Româna, în adecvarea ei cauzală faţă de realitatea lumii fizice. Pentru problemele noastre care se întind de două veacuri şi mai bine, relevanţe tematice au fost transpuse discursiv de către ideologii noştri naţionalişti Ioan Eliade Rădulescu şi Nae Ionescu. Dar trăim acum, pe planul fizic, termodinamic, energivor, un plan foarte bine caracterizat conceptual de Şerban Ţiţeica şi Nicolae Georgescu-Roegen, într-o lume cu abordări distincte de abordările clasice ale ideologilor noştri Ioan Eliade Rădulescu şi Nae Ionescu. Contrar teoremei lui Arrow, noi, românii, dispunem totuşi de o posibilitate efectivă şi fezabilă pentru agregare, pentru construirea unui arc de unificare peste timp. Această şansă, pe care America, de exemplu, nu o are!, ne este oferită de arhetipurile noastre culturale. Revin însă la temele acute şi foarte grave ale Prezentului românesc. Există, evident, o concertare exogenă de a ne distruge şi de a ne fura nouă drepturile absolute furnizate de Teologia Politică. Pe de altă parte, pentru generaţia Twitter, este necesară şi o convergenţă intergeneraţională între informarea electronică şi comunicarea în Limba Română. Este un aspect pe care trebuie să focalizeze proiectul nostru educaţional.
Titus Filipas
Etichete: Ioan Eliade Rădulescu, Nova Roma, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Titus Filipas
