@ Harabula spune http://nastase.wordpress.com/2011/04/03/despre-profesori/ : „Marirea cu 50% a salariilor profesorilor a fost un act demential determinat de betia alegerilor. Drogul a fost administrat de catre PSD. Daca exuberanta a fost nociva, dezintoxicarea este intr-adevar disperata. Tot comentariul domnului Nastase nu este decat o zgandarire a partilor dureroase ale chestiunii, doar, doar, o crapa si pacientul si medicul.”
Eşti atât de rău, încât ajungi să clamezi cu mare seninătate nişte chestii absolut stupide. Tipic pentru un director de întreprindere înainte de anul 1989. Învăţământul românesc are o foarte lungă tradiţie a „cercurilor de calitate”. Încă de la începutul secolului XIX. Citeşte, de exemplu, cartea lui Ioan Eliade Rădulescu, „Echilibru între antiteze”. Precum şi corespondenţa între Ioan Eliade Rădulescu şi Petrache Poenaru. Din aceste cercuri de calitate apare, de exemplu, revista Gazeta Matematică. Care a format atâtea generaţii de intelectuali români ce vor lucra apoi în inginerie, ştiinţele pozitive şi în branşa matematicilor aplicate. Învăţământul românesc dinainte de anul 1989 era extraordinar de bine structurat prin aceste „cercuri de calitate”, fie că erau „cercuri profesorale” şi „consilii pedagogice” pentru dascăli, fie că erau „cercurile pentru elevi” bine orientate prin profesori de calitate. Şi era o muncă absolut benevolă, o muncă de calitate nepreţuită, efectuată însă fără vreo plată, alta decât o recunoaştere morală de către comunitate, adevărata societate civilă, care existase, chiar pe bune, înainte de loviluţie, n-a fost nevoie să vină speculantul George Soros şi „culturnicii de elită” de la GDS ca să organizeze „societatea civilă” în România. Însă neruşinarea acestora n-are vreo limită, la fel ca neruşinarea ta, dragul meu impertinent @Harabula! Despre „cercurile de calitate” şi rolul lor organizaţional am scris în cartea „Parcuri industriale pentru dezvoltarea durabilă. Principiile ecologiei industriale”, Editura Universitaria, ISBN 978-606-510-604-8, Craiova, 2009 http://cis01.central.ucv.ro/editurauniversitaria/ctermotehnica.php . Dar înainte de 1989, de asemenea şi după 1989, aceste „quality circles” în stilul american Deming şi japonez Kaizen le promovase, aproape spontan, în industria românească marele nostru lider sindical, Virgil Săhleanu! Un om de extraordinară calitate, ucis apoi din comandă venită dinspre cercuri străine oculte, pe vremea guvernării CDR! „Cercurile de calitate” creează „skills”, bune deprinderi şi priceperi de lucru pentru oamenii din oricare întreprindere şi organizaţie. Inclusiv în organizarea şcolară existentă la noi până la destrucţia entropică de proporţii apocaliptice indusă de falsele „reforme şcolare” Andrei Marga, Mircea Miclea şi Daniel Funeriu ! Pricepi tu, @Harabula ? Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor cerută de PSD era de fapt o recunoştinţă bănească a statului român pentru munca de calitate a dascălilor din şcoli.
Titus Filipas
