Domnul Hunor Kelemen foloseşte limba română cultă într-o formă impecabilă. Rămâne de văzut dacă “forţa exemplului” său se va impune până la urmă şi în uniunea culturală maghiară UDMR. În definitiv, limba română cultă într-o formă perfectă este cheia succesului de civilizaţie a bunăstării în România, bunăstare pe care o dorim cu toţii. Îmi amintesc de un fost coleg maghiar „latinist” de la Universitatea din Bucureşti care îmi reproşa : „Cum de ştii tu mai multe cuvinte româneşti decât mine, pentru că tu nu cunoşti Limba Latină clasică, –iar nu cea din Vulgata!–, la fel de bine cum o ştiu eu ?” Iată că aproape deloc surprins, citesc acum scrisoarea deschisă adresată de nişte secui maghiarizaţi din Harghita parlamentarilor români in corpore : “Domnilor parlamentari! / O să vă mire faptul, dar suntem un grup de cetăţeni, de părinţi de naţionalitate maghiară din judeţul Harghita care ne dăm seama de importanţa cunoaşterii limbii române (deoarece asigură o reuşită în viaţa din România), motiv pentru care ne-am mirat foarte tare atunci când am citit proiectul legii învăţământului şi am observat că udmr-iştii au reuşit să vă convingă să introduceţi studiul geografiei şi istoriei în limba maghiară.Avem două obiecţii: în primul rând, noi ne-am dat copiii la clasele preşcolare în limba română, pentru că la această vârstă învaţă imediat şi foarte uşor, motiv pentru care ne-am fi aşteptat ca această măsură să fie încurajată şi nu restrânsă, cum faceţi dumneavoastră în proiectul legii, iar în al doilea rând această măsură, de studiere a geografiei şi istoriei doar în limba maghiară, introdusă la insistenţele UDMR (o formaţiune care nu ne mai reprezintă de mult interesele), nu face decât să rupa şi ultimele legături ale copiilor noştri, adică ale elevilor maghiari cu limba română, pe care acum chiar nu o vor mai auzi şi nu o vor mai vorbi deloc (decât la orele de limba română, care aproape peste tot se face în şcoli în limba maghiară şi unde oricum li se pun note doar pentru a li se încheia situaţia). Vă întrebăm: se doreşte ca populaţia maghiară să nu mai cunoască deloc limba română, sau poate astfel doriţi să ne determinaţi să plecăm acolo unde ne putem înţelege cu oamenii, adică în Ungaria? Noi credem şi sperăm că puteţi îndrepta încă marele rău pe care această lege o poate provoca maghiarilor, şi nu numai lor. Nu putem să credem că sunteţi de acord cu izolarea noastră de România, pentru că noi, cei din secuime chiar nu dorim să ne rupem de această ţară, unde am trăit în pace cu ceilalţi, şi unde vrem să trăim în continuare. Nu vrem să fie privaţi copiii nostri de cunoaşterea limbii române, şi pe această cale să fie transformatţi în nişte handicapaţi doar pentru că nişte politicieni maghiari doresc să fim o turmă şi ne tratează ca pe o turmă, care poate fi condusă oriunde fără să reacţioneze. Limba română poate fi învăţată şi în actuala formulă. Acest lucru este dovedit de toţi maghiarii care cunosc limba română, fiindcă AU VRUT s-o înveţe ca nişte cetăţeni loiali ai acestei ţări. Numai cei care nu vor, n-o învaţă. Manualele speciale sunt o găselniţă udmr-istă cu care noi nu putem fi de acord, iar dumneavoastră ca politicieni trebuie să ne ascultaţi pe noi, pe electorat. Chiar nu mai contează deloc părerea noastră, suntem vânduţi fără milă doar pentru nişte voturi? Cum vă explicaţi că liderii noştri cunosc toţi, fără excepţie, limba română, în timp ce ne împing pe noi şi pe copiii noştri la necunoaşterea ei? Pentru că ei doresc să ne cenzureze viitorul şi să ne îngrădească posibilităţile de realizare în viaţă. Or, noi nu putem fi de acord cu aşa ceva! Şi vă rugăm pe dumneavoastră, pe această cale, să nu ne distrugeţi viitorul nostru, al copiilor noştri, prin semnarea ruşinoasă a legii în această formă Şi ca să vă convingem că nu vorbim degeaba, uitaţi-vă de exemplu ce interes a existat pentru elevii maghiari faţă de limba română, la un concurs organizat zilele trecute la liceul Marton Aron. Au fost peste 350 de elevi participanţi, în condiţiile în care erau aşteptaţi 250. Atunci am discutat noi, părinţii unora dintre elevii care au participat, că este nevoie să luăm atitudine faţă de ce se întâmplă, pentru că ne apărăm viitorul copiilor noştri. Vă mulţumim şi ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră! / Lista semnatarilor: Hadnagy Sándor, Hadnagy Irma, Harai Csaba, Harai Judit, Hajdu Tamás, Hajdu Erzsébet, Illés Anna, Illés Gyula, Illés Rozália, Imecs Csaba, Jakab Elemér, Jakab Gizella, Józsa Pál, Kercsó Lászlo, Kercsó Éva, Lendvai Gyorgy, Lendvai Noémi, Kentelki Lászlo, Kádar Gyula, Kánya Vilmos, Mezei Anna, Nagy Péter, Nyisztor Ilona, Nusa Mária, Orsi Gerzon, Palkó Alexandru, Lorincz Dezso, Torok Irma, Rancz Ágoston, Sebestyén Zita, Zakariás István, Toth Erzsébet, Toth Erno, Udvari András, Varga Borbála, Vaszi Ede, Szilveszter Béla, Tamás Huba, Vitos János, Vizi Aranka, Vizi András, Fülöp Rebeka, Gagyi Eszter, Gergely Csilla, Kénes Antal, Kénes Éva, Kiss Ferenc, Tamási Venczel, Péterfi Sándor, Prigye András, Varga Csaba, Vágási Emerich, Részegh Tivadar, Tokos Csanád, Márton Gyarfas, Madarász Tibor, Fóri Imola, Fóri Matild, Geréb István, Berszán Gusztáv, Bara János, Pupák Attila, Siklódi Tunde, Siklódi Elemér” SURSA http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2011/04/magyarellenes-magyarok-maghiari.html
Titus Filipas
! Cum evalua în secolul XIX marele nostru ideolog naţionalist romantic? Vorbesc aici despre Mihai Eminescu. “Maghiarii sunt nişte adversari comici”, spunea Domnia-sa. Care-s incongruenţele foarte grave faţă de adevăr pe care ni le propun în tratarea Macroeconomiei pe Wikipedia economiştii maghiari din quartetul Gacsályi-Meyer-Misz-Simonits ? Ziceam că absenţa pieţei de „capital goods” din grafismul de interpretare pe care ni-l propun macroeconomiştii quartetului maghiar creează erori grave. Pentru că folosirea de clase şi săgeţi (aici clasele sunt „corporation”, „financial market”, „commodity market”, iar cele două săgeţi, prima, notată Sc, merge de la „corporation” la „financial market”, iar cea de a doua, notată ”Investment”, merge de la „financial market” la „commodity market”) este categorială şi categorică. Prietenii ştiu de ce este foarte grav, nu doar pur şi simplu irespectuos (ca să folosesc un eufemism) faţă de adevăr, să inserezi în felul acesta o informaţie eronată pe Wikipedia. Voi explica eu, –pe româneşte–, de ce este o greşeală. Pentru că în realitate investiţiile cerute de corporaţii prin semnalele pe care le trimit către piaţa financiară nu merg către piaţa de bunuri de consum, săgeata marcată „consumption” care merge de la clasa „household” la clasa „commodity market” arată limpede că natura celei din urmă este de „piaţă pentru bunuri de consum”. Or, de fapt, investiţiile private ale corporaţiilor, investiţii ce sunt mijlocite de piaţa financiară, trebuie să fie mai departe adresate către sectorul echipamentier din „factor markets” (piaţa factorilor de producţie, spunem aceasta în mod expres pe româneşte, deşi jurnalistul Lucian Davidescu de la BUSINESS INTELLIGENCE riscograma.ro afirma peremptoriu pe blogul său că piaţa factorilor de producţie nu există!), adică înspre „piaţa bunurilor capitale”, iar nu înspre „piaţa bunurilor de consum” cum ne păcăleşte quartetul macroeconomiştilor maghiari sus-amintiţi.
