Cum am putea caracteriza, numeric şi grafic, „economia de piaţă socială şi solidară” ? Îmi amintesc că domnul Ion Iliescu, prin 1990 parcă, propunea MODELUL SUEDEZ drept exemplul practic cel mai apropiat de idealul de perfecţiune al „economiei de piaţă socială şi solidară”. Sigur, nu-mi amintesc ca preşedintele Ion Iliescu să fi scris atunci cu o cretă albă, -imaculata perfecţiune 
!–, pe o tablă neagră, –neagra economie de piaţă capitalistă !–, cifre arabe ori să fi desenat reprezentări carteziene-euleriene. Dar cifrele şi graficele confirmă ceea ce spunea publicului nostru, în fraze româneşti, domnul Ion Iliescu. Cantitatea cifrică indicativă pentru prezenţa sau absenţa caracteristicii „sociale şi solidare” în economia de piaţă se numeşte Coeficientul Gini. La idealul de perfecţiune al „economiei de piaţă socială şi solidară”, valoarea coeficientului Gini este „Zero” (0). Iar în economia de piaţă absolut cinică şi totalmente egoistă, valoarea coeficientului Gini este „Unu” (1). Astfel coeficientul Gini se referă la cifre. Coeficientul Gini este calculabil ca un raport între arii de suprafeţe. Ele sunt reprezentate geometric aici http://en.wikipedia.org/wiki/File:Economics_Gini_coefficient2.svg Ce vedem ? Mai întâi prima bisectoare din primul cadran al planului cartezian (linia dreaptă înclinată la 45 de grade). Apoi, curba Lorentz. Poziţia ei caracterizează diverse „intensităţi sociale şi solidare” ale economiei de piaţă. Dacă graficul Lorentz se suprapune perfect peste prima bisectoare, atunci situaţia aceasta descrie „economia de piaţă socială şi solidară” perfectă. Valoarea coeficientului Gini este în acest caz 0. Mai vedem două arii, colorate diferit, una notată cu A, cealaltă cu B. Coeficientul Gini este pur şi simplu raportul A/(A+B). În MODELUL SUEDEZ, coeficientul Gini este egal cu 0,25. Vezi şi http://nastase.wordpress.com/2011/04/09/raspunsuri-130/
Titus Filipas
Etichete: Ideologia Şcolilor Centrale, Limba Română, Titus Filipas
