Arhiva pentru martie, 2011

Nu există acum o expertiză românească …

martie 15, 2011

Dan Culcer: “Nu există acum o expertiză românească în domeniul social, politic, ideologic, capabilă să urmărească cu luciditate, din unghiul intereselor comune dar și din unghiul intereselor românești, care nu corespund adesea cu cele ungurești, problematica complexă a relațiilor istorice și actuale între cele două state dar, mai ales, problematica relațiilor vecinătăților interioare. În speță, rămâne nerezolvată, de pildă, chestiunea autonomiei culturale și politice care se exprimă revendicativ, din ce în ce mai vehement, tocmai pentru că politica oficială românească pare să facă reverențe și promisiuni de acceptare ale unor programe de «autonomie culturală» , care contrariază o parte a comunității românești, reverențe bazate pe trocuri electorale  cu UDMR, dar nu are răspunsuri clare, negociate și coerente, la cererile comunităților ungurești sau/și secuiești, ceeace nemulțumește o franjă a lumii politice ungurești, compusă din secui sau din grupuri politice din Ungaria, care folosesc aceste situații în vederea achiziționării de capital politic în țara vecină. Dacă această lipsă de expertiză se menține, în România se vor manifesta tensiuni care riscă să dăuneze din nou, pe perioade lungi, relațiilor de vecinătate interioară. Încurajarea «autonomismului ardelean», aparent curent de opinie românesc, al celor care sunt sătui de «Miticii valahi» în numele prejudecății superiorității civilizante ardelene, de către mișcarea din jurul revistei «Provincia», a fost finalmente fără un efect politic real. Mai există Liga Pro Europa, mișcare complexă, care ar merita și ea să fie analizată calm, pentru a separa programele de real interes, formative, din cadrul Universității multiculturale, de mimetismele corectitudinii politice europeniste, ca și de manipularea analizei conflictelor interetnice uneori cu o parțialitate evidentă, în favoarea comunității maghiare din Ardeal, ceea ce pare a fi exclus din mișcare eventualii participanții români.” Sursa http://jurnalulunuivulcanolog.blogspot.com/2011/03/echilibru-real-sau-echilibru-virtual-in.html

Pentru conformitate,

Titus Filipas

Cercetare şi dezvoltare

martie 14, 2011

Într-o ţară oarecare (se exclude cazul România actuală), alocarea de fonduri guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) se face după obiective socio-economice (SEO) clare, şi totodată folosind clasificarea NABS 2007 (adică nomenclatura pentru analiza şi compararea programelor şi bugetelor pentru ştiinţă). http://www.ingentaconnect.com/search/article?title=Tableau+economique&title_type=tka&year_from=1998&year_to=2009&database=1&pageSize=20&index=5

Titus Filipas

Alban William Housego Phillips

martie 14, 2011

Mai multe despre Bill Phillips (Alban William Housego Phillips), cel care a inventat calculatorul analogic hidraulic MONIAC pentru modelările macroeconomice, şi a mai propus ‚curba Phillips’ ce descrie relaţia inversă existentă între şomaj şi rata inflaţiei dintr-o ţară (normală), la http://en.wikipedia.org/wiki/William_Phillips_(economist) şi http://en.wikipedia.org/wiki/Phillips_curve

Titus Filipas

Obiectivele socio-economice

martie 14, 2011

Obiectivele socio-economice în acord cu nomenclatura NABS 2007 (care a fost scrisă în primul rând pentru ţările din OECD – „clubul ţărilor bogate”) :

1 Explorarea şi exploatarea resurselor naturale

2 Mediul înconjurător

3 Explorarea şi exploatarea spaţiului cosmic

4 Transporturile, telecomunicaţiile şi alte infrastructuri

5 Energia

6 Producţia industrială şi tehnologia

7 Sănătatea

8 Agricultura

9 Educaţia

10 Cultura, recreaţia, religia şi mass media

11 Sistemele politice şi sociale, structurile şi procesele

12 Progresul general al cunoaşterii: R&D finanţată din fondurile generale pentru universităţi (General University Funds)

13 Progresul general al cunoaşterii: R&D finanţată din alte surse decât fondurile generale pentru universităţi

14 Apărarea

Observ că educaţia a fost pusă pe locul 9, dintr-o listă de  14, pentru priorităţile obiectivelor socio-economice din ţările OECD.

Titus Filipas

Jules Perahim în Basarabia

martie 13, 2011

+Perahim este fără îndoială una dintre cele mai controversate figuri ale artei românești moderne. Artistul a ajuns la pușcărie în adolescență pentru ”atentat la bune moravuri”, s-a numărat printre fondatorii celui de-al doilea grup suprarealist român (care în realitate era primul) și și-a falsificat de câteva ori biografia în perioada comunistă. [...] În 1928-29 ia lecții de desen de la Costin Petrescu și Nicolae Vermont. În anul următor începe să frecventeze Lăptăria lui Enache, unde îi întâlnește pe redactorii revistei ”unu”: Victor Brauner, Marcel Iancu, Geo Bogza, Max Herman Maxy, Saşa Pană, Ilarie Voronca și Claude Sernet. Perahim s-a regăsit în ideile suprarealiștilor, formând în septembrie 1930 altă revistă de orientare suprarealistă, mult mai radicală ”Alge”, unde vor publica Aurel Baranga, Gherasim Luca, Sesto Pals şi Paul Păun. Pe aceeași direcție radicală, în 1931, apare revista ”Pulă. Organ Universal”, pe care grupul i-o trimite lui Nicolae Iorga cu dedicație. Din cauza gestului insolent sunt arestați și, deși erau minori, petrec 10 zile în închisoarea Văcărești. [...] A fost activist politic al mișcării comuniste aflată în ilegalitate, organizând întâlniri în locuința sa din Calea Văcărești. De asemenea a desfășurat o intensă activitate publicistică pentru ziarele care susțineau ideile grupării extremei stângi: ”Scânteia, Tânărul comunist, Noi vrem pământ, Cuvântul liber, Reporter, Pinguin, Lumea românească”. [...] + Sursa http://www.artmark.ro/catalog/index.php/licitatia-de-alb-si-negru/jules-perahim-proverbe-zicatori.html . Ceea ce uită să spună Sursa este faptul că în perioada 1940-1941, acest Perahim şi-a bătut joc de o biserică din Basarabia (ocupată de sovietici), pictând-o cu porcării.

Titus Filipas

DADA

martie 13, 2011

+DADÁ s. n. (Rar) Dadaism. – Din fr. [l'école] dada. DADÁ n. v. DADAISM. /<fr. [l' école] dada. DADÁ s.n. Nume adoptat de curentul cunoscut mai ales sub denumirea de dadaism (cuvântul pare împrumutat din limbajul copiilor). [< fr. (l'école) dada, cf. dada – căluț de lemn]. DÁDĂ, dade, s. f. (Reg.) Termen de respect folosit de oamenii de la țară pentru a se adresa unei femei mai în vârstă sau unei surori mai mari; leliță, daică. – Din bg., scr. dada. DÁDĂ2, dádi, s. m. DÁDĂ, dáde, s. f. ~ (din tc. dada = stăpână (a casei), prob. parțial prin interm. bg., sb., magh. dada; în macedorom. dadă). dádă (dáde), s. f. – Nume care se dă de obicei la țară unei surori mai mari, unei mătuși, și, în general, unei femei mai în vîrstă. – Mr. dadă. Tc. dada „stăpîna casei, gospodină”, probabil în parte prin intermediul bg., sb., mag. dada (Tiktin; Candrea; cf. Berneker 176). – Der. dădacă, s. f. (doică); dădăci, vb. (a crește; a educa, a forma, a călăuzi); dădăceală, s. f. (creștere; educație, grijă); daică, s. f. (Olt., Munt., stăpîna casei; soră mai mare), din sb. dajka, dim. de la dada; cf. dodă.+ Este un exemplu de mankurtizare. Trebuia început şirul definiţiilor pentru DADA cu termenul românesc, prezent şi în Oltenia, şi pe Via Egnatia, într-o continuitate. Dacă Sfântul Nicodim (înrudit cu voievodul Nicolae Alexandru Basarab) a venit din Macedonia Vardarului (traversată de Via Egnatia) ca să aducă isihasmul în Oltenia, de ce nu putem presupune o continuitate pentru folosirea cuvântului DADA în Oltenia şi pe Via Egnatia ? Maica Tereza, care venea de pe Via Egnatia, era supranumită DADA în Albania. Mai văd în DEX cum se zice că românescul DADA provine din cuvântul DADA maghiar. De ce să nu presupunem, dimpotrivă şi mai logic, că DADA maghiar provine din fondul vulgarei neolatine vorbită de iaşii (adică iazygii) „socii”-alizaţi prezenţi în Panonia înainte de venirea maghiarilor ?

Titus Filipas

Maşina hidraulică pentru modelarea macroeconomiei

martie 13, 2011

Maşina hidraulică a lui Phillips pentru predicţia situaţiilor macroeconomice http://opinionator.blogs.nytimes.com/2009/06/02/guest-column-like-water-for-money/ Cum funcţionează maşina lui Phillips pentru modelarea situaţiei macroeconomice http://www.youtube.com/watch?v=k_-uGHWz_k0

Titus Filipas

Lecţii de matematică

martie 13, 2011

Domnul Steven Strogatz, profesor de matematici aplicate la Universitatea Cornell, are o serie de lecţii despre matematici destinate publicului larg. Lecţiile pot fi descărcate de aici http://topics.nytimes.com/top/opinion/series/steven_strogatz_on_the_elements_of_math/index.html

Titus Filipas

“Teologia nu mai este necesară” ?

martie 12, 2011

Stephen Hawking declară : “Teologia nu mai este necesară.” http://www.romanialibera.ro/tehnologie/stiinta/stephen-hawking-teologia-nu-mai-este-necesara-219230.html Aceasta deja este o transgresare a domeniului său de specialitate.

Titus Filipas

“Când au venit ruşii, au adus civilizaţia”

martie 11, 2011

+”Erau câmpuri goale unde locuiau nişte triburi” înainte de sosirea ruşilor de-a lungul râului Nistru, spune Dmitrii Soin, membru al Sovietului Suprem. “Când au venit ruşii, au adus civilizaţia”, adaugă el.+ http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/wsj-transnistria-un-teritoriu-care-aminteste-de-zilele-razboiului-rece-219203.html Există Capitulaţia de la 1740 ce recunoştea şi garanta frontiera răsăriteană a Ţării Moldovei pe rîul Bug, vorbesc aici despre Bugul pontic, nu despre Bugul baltic. Se mai păstrează cele două texte echivalente ale tratatului acela, unul la Paris, celălalt la Istanbul (dacă nu cumva documentul turcesc a fost mutat între timp în Arhivele de la Ankara).  De ce la Paris ? Pentru că tratatul de la 1740, privind legitimitatea frontierei principatului moldovenesc pe rîul Bug, era semnat şi de Franţa absolutistă. Sigur, decizia franceză nu fusese luată de regele Louis XV, ci de cardinalul de Fleury, un mare orientalist care îndeplinea şi funcţia de cancelar. Se petreceau acestea în vremea „păcii de 30 de ani” pentru Occident. În Moldova domnea bunul prinţ român Grigore Ghica al II-lea.  În Memoriile sale despre cel de al doilea război mondial, fostul  prim-ministru britanic Winston Churchill scrie că Anglia şi America erau pregătite să recunoască drept validă frontiera răsăriteană pe Bug pentru România condusă de Ion Antonescu.

Titus Filipas


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.