+Recent, un vechi şi bun prieten mi-a dat un telefon să îmi semnaleze faptul că fiului său i-a revenit, la şcoală, sarcina de a pregăti o succintă prezentare a “poetului pătimirii noastre” – Octavian Goga. Cum de mai mulţi ani nici Academia Română, nici alte instituţii, cu atât mai puţin Ministerul Culturii, nu au făcut nimic pentru reeditarea operei poetului de la Ciucea, prietenul meu a recomandat fiului să caute informaţii pe internet. Principala sursa a fost Wikipedia. Unde, în legătură cu moartea poetului român, uite ce se vehiculează: „La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea, poetul a suferit un infarct cerebral şi a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 1415, s-a stins din viaţă la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin faţa catafalcului, duminică, 8 mai, şi luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit şi i-au preţuit opera. Marţi, 10 mai, trenul mortuar cu rămăşiţele pământeşti ale ilustrului dispărut a pornit spre Bucuresti. Sicriul a fost aşezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sâmbătă 14 mai, când s-au desfăşurat funeraliile naţionale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinţei acestuia.” Autorul informaţiei stupide şi inexacte (în ce priveşte moartea şi cauzele acesteia), dacă ţinem cont de notele de la subsolul acestui articol, pare a fi nimeni altul decât cunoscutul istoric literar Ion Dodu Balan. Desigur, articolul consacrat pe site-ul Wikipedia poetului şi omului politic român Octavian Goga conţine şi multe alte inexactităţi, erori sau abordări de evidentă rea credinţă. Să revenim la citatul de mai sus. În primul rând ne aflăm în faţa unor nepermise inexactităţi. Pentru clarificarea acestor afirmaţii, precizăm că la data de 5 mai 1938, poetul însoţit de colaboratori apropiaţi, dar în absenţa soţiei sale, Veturia Goga, plecată să-l întâlnească pe ministrul de Externe al momentului, Nicolae Petrescu Comnen, spre a-i aduce la cunoştinţă rezultatul discuţiilor avute de soţul ei cu importanţi oameni politici şi de stat de la Budapesta în legătură cu probema spinoasă a revizionismului, a plecat la Cluj. Deşi demis din funcţia de prim ministru la data de 10 februarie (nu 11 februarie 1938, cum eronat se afirma în articolul din Wikipedia), de odiosul rege Carol al II-lea, acestuia îi era teamă de fostul său premier şi decisese suprimarea fizică a acestuia spre a evita eventuala revenire, pe fondul situaţiei dezastruoase, politic şi social economic, în care se afla ţara, a extremei drepte la Putere într-un viitor nu prea îndepărtat. Prin urmare, când se afla la Cluj, profitând de faptul că poetului îi plăcea berea, s-a pus la cale otrăvirea lui, la restaurantul New York, de către agenţii lui Mihail Moruzov, din însărcinarea directă a lui Carol al II-lea. Revenit la Ciucea, în aceeaşi zi de 5 mai 1938, otrava administrată poetului de agenţii lui Moruzov îşi face treptat efectul. În cursul serii de 5 mai, poetul intra în coma. Medicul din Ciucea, un oarecare dr. Perciun, nu sesizează însa otrăvirea poetului. El a confundat manifestările şi cauza morţii cu o congestie (nu infarct!) cerebrală. De altfel, marele medic dr. Iuliu Haţieganu, venit, la solicitarea telefonică a Veturiei, la căpătâiul lui Goga, l-a apostrfat extrem de dur pe dr. Peciun reproşându-i că nu a sesizat otrăvirea acestuia şi nu a decis luarea, din timp, a măsurilor ce s-ar fi impus. După cum se vede, poate şi pentru a nu o speria prea tare,Veturiei Goga i s-a comunicat că ar fi vorba despre o banală “tensiune arterială”. În acelaşi articol consacrat poetului se fac o serie de erori foarte grave în ceea ce priveşte atribuirea exclusiv lui a tuturor exceselor anti-semite ale momentului. Pobabil că cineva are interesul, în continuare, al punerii la zidul infamiei a poetului pătimirii noastre şi a trecerii cu vederea a politicii scelerate a lui Carol al II-lea, cea mai sinistră personalitate a istoriei moderne a României. + Sursa http://www.napocanews.ro/2010/12/cariera-internationala-a-unei-erori-voite-cum-l-a-asasinat-mihail-moruzov-pe-octavian-goga.html
Pentru coformitate,
Titus Filipas
) să doteze rapid economia României cu industrii, –„fabrici şi uzine”, cum se cânta excesiv de batjocoritor în România după uciderea bătrânilor soţi Ceauşescu–, industrii care produceau bunuri capitale una pentru cealaltă într-un sistem de circulaţie economică fiziocrată.
