Christopher Marlowe (1564–1593), unul dintre scriitorii cu har de la universitatea din Cambridge, îl numea pe Tamerlan „păstorul scitic”. Dar trebuie să aducem amendamentul : chiar Tamerlan avea harul scrisului! El apreciază acţiunea anti-otomană a francezului Boucicat, şi în consecinţă trimite regelui Franţei o epistolă. Care s-a păstrat. Toate probele ne arată că scrisoarea doveditoare a stilului epistolar Tamerlan, un stil unic!, este autentică. Putem înţelege acum mai bine clamarea lui Dimitrie Cantemir privitoare la descendenţa sa din marele „Păstor scitic”.
Titus Filipas
Etichete: Dimitrie Cantemir, Romania Orientală, Titus Filipas
