“Pe blogul său, Vladimir Tismăneanu anunța dezbaterea publică organizată de ciraci. E bine. Așa și/le trebuie. Să-i ignorăm pe cei care nu ne sunt ciraci. Dezbaterea se termina cu întrebarea «Restauratie sau revolutie?» Ce minune? După 21 de ani de la Zaveră ne mai întrebăm cu superbă naivitate mimată de nu cumva va fi fost o veritabilă restaurație sau, cine știe, chiar o revoluție. Dar ce s-a restaurat? Comunismul sau capitalismul? Nu a fost o restaurație ci o instaurație. A cleptocrației janusiene, cea cu două fețe, comunistă-capitalistă, care a definitivat colaborarea creatoare, adică complicitatea fără falii dintre neocolonialiștii capitaliști occidentali și burghezia roșie, locală, compradoră, instrumentul colonizării. Vladimir Tismăneanu știe ce e burghezia compradoră, fiindcă părinții săi și el însuși, în junețe, au făcut parte din ea. Sunt curios să aflu dacă expresia a fost folosită de către participanții și moderatorii dezbaterii publice. Voi verifica. Cât privește dumirirea cercetătorilor de la IICCMER, sau ale altora asemenea lor, cum e, vorba vine, vorba de oameni de știință, care știu ce este o bibliografie, le dăruiesc două legături spre imensele baze de date oferite de inițiatorul lor, pe care cu toată obstinația de care sunt în stare, par să le ocolească cu mare grijă toți experții monopolului anticomunismului de cabinet. Nu cumva să afle cititorii sau ascultătorii lor că au luat cunoștință de existența unor analize temeinice în afara clanului, prestabilit prin comisii, comitete, comodități.” Sursa http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2010/12/dan-culcer-o-intrebare-intarziata.html
Pentru conformitate,
Titus Filipas
Etichete: 1989, Raportul Tismăneanu, România, Titus Filipas
