Sub atitudine vezi omul, arhetipul său cultural (de neam şi familie). „Fiind un nonconformist prin excelenţă”, spune autorul articolului despre Krzysztof Warlikowski (http://www.romanialibera.ro/arte/film/cred-ca-ceausescu-bantuie-prin-cladirea-teatrului-national-204673.html ). În realitate, din Krzysztof Warlikowski transpiră doar atitudinea dispreţuitoare a unui şleahtic polonez.
Titus Filipas
Istoria Internetului începe cu Web 1.0. Pe atunci nu existau blogurile, ci paginile personale. În 1994 a fost înfiinţat serviciul pe Internet chemat Geocities, un serviciu pentru facilitarea creării paginilor personale şi adăpostirea lor. În anul 1999, compania Yahoo! a cumpărat serviciul Geocities contra sumei de 3 miliarde dolari. După 10 ani de funcţionare, compania Yahoo! a decis să închidă serviciul Geocities fără să explice motivele. Anul acesta, un grup de circa o sută de internauţi grupaţi în comunitatea de practică Archive Team a colectat cea mai mare parte a datelor înregistrate de serviciul Geocities şi propune descărcarea datelor prin reţele peer-to-peer. Comunitatea Archive Team lansează şi o filipică fulminantă: “Din memoria omului/umanităţii, firma Yahoo! a reuşit cea mai mare distrugere de date istorice într-un minimum de timp. Milioane de fişiere şi de conturi de utilizatori au dispărut. […] Ne confruntăm cu distrugerea unei moşteniri digitale a umanităţii, cu suprimarea a milioane de voci. […] O moştenire ce reprezintă nenumărate ore de scriere, editare, reflecţie şi creaţie. Această moştenire digitală reprezintă o epocă, reprezintă gândurile şi visele unor oameni din acea epocă.“ (vezi şi http://nastase.wordpress.com/2010/11/03/strategii-pentru-secunda-urmatoare/ )
Titus Filipas
Actuala reformă a învăţământului propusă de PDL încearcă, –bănuiesc eu, pentru că ei n-au discurs, nici Traian Băsescu, nici Emil Boc, nici Daniel Funeriu–, să impună printr-o presiune instituţională şi coercitivă învăţământului românesc un izomorfism cu învăţământul din Occident (Res Publica Hesperiae Plague). De fapt nu este vorba despre o reformă autentică a învăţământului românesc, ci despre abaterea sa de la rosturi. În politica macroeconomică pe termen lung a PSD, destinată să furnizeze educaţie, competenţe, locuri de muncă în acord cu principiul „full employment”, este inclusă şi o evoluţie treptată a şcolii româneşti pe această linie. Peste tot în lume, organizarea învăţământului este supusă acum la presiuni pentru a furniza mituri care narează despre “varii structuri formale ca fiind mijloace raţionale pentru atingerea unor finalităţi dezirabile” (Meyer şi Rowan, 1991). Organizaţiile din învăţământ ce aderă la acest tip de mituri instituţionale sunt considerate a fi legitime, în vreme ce organizaţiile care nu furnizează mituri izomorfe acelora din Hesperia (cea calamitată de plăgi) devin automat ilegitime.
Titus Filipas
