Politica economică a lui Barack Obama (http://nastase.wordpress.com/2010/09/04/scoala-de-vara-tsd/ ) sucombă într-o abordare de tip Adriean Videanu, aceasta este o reflecţie personală după lectura articolului „Obama to Pitch Making Research Tax Credit Permanent” http://www.nytimes.com/2010/09/05/us/politics/05tax.html?hp . Cred că sintagma „Tax Credit” (http://en.wikipedia.org/wiki/Tax_credit ) s-ar putea traduce bine pe româneşte prin „impozitare negativă”. Citez din articol : „WASHINGTON — As part of his pre-election push to spur the slumping economy and his party, President Obama this week will ask Congress to increase and permanently extend a popular but costly tax credit for businesses’ research expenses, and to pay for it by closing other corporate tax breaks, according to administration officials.” Deci afacerile care se bazează pe „studii” primesc bani de la contribuabilul american. Îmi amintesc acum că omul de afaceri Adriean Videanu mereu şi-a justificat acţiunile veroase de tipul borduriada prin „studii”. Or, prin „studii”, se ştie prea bine acum, se poate justifica absolut orice abordare viscerală a managerului, funciar, fundamental, behaviorist, comportamental ghidată de lăcomia lui nemăsurată, managerul doar în cazul IMM-urilor este obligat să se comporte ca un „agent raţional”!, altminteri indiferenţa faţă de „oamenii mici” îi conduce fără doar şi poate firea la orice moment presupus managerial, vezi cazul directorului CEO de la BP în poluarea apocaliptică din Golful Mexicului. Chiar şi celebra abordare de tip R&D nu prea induce sigur valoare adăugată, cazul Xerox unde poate fi urmărită riguros fiecare etapă de valoare adăugată a fost poate numai o fericită excepţie.
Titus Filipas
Etichete: Adrian Năstase, România, Titus Filipas, Wikipedia
