Body language

O analiză de ‘body language’ în fotografia (http://www.lemonde.fr/culture/video/2010/02/05/yalta-9-fevrier-1945-les-trois-hommes-les-plus-puissants-de-la-terre_1301758_3246.html#ens_id=1368074) din 9 februarie 1945  de la Yalta : “Este o fotografie, o imagine. Sînt mai interesat de ceea ce arată [ prin ‘body language’,  n.n.] aceşti oameni, decât de propoziţiile explicând contextul  istoric care îi reunea. Între privirile absente, chipurile fără expresie, atitudinile convenţionale [dovedite de Roosevelt şi  Churchill, n.n. ], atitudinea corporală a lui Iosif  Stalin, aşezat pe marginea scaunului ca şi cum ar fi fost pregătit să se ridice, cu bustul aplecat spre înainte, nu mai este nevoie să afli printr-un discurs ceea ce s-a întâmplat între ei, pentru a putea înţelege că el este învingătorul. ”

Titus Filipas

Theophyle nu găseşte echivalentul

Un tip pretenţios şi agresiv (nu în sensul de agresivitate intelectuală pozitivă, ci în sensul dispreţului faţă de români), care a plecat cu familia în America înainte de 1989, într-adevăr, era viaţa grea în România atunci, dar cine primea dreptul să plece?, este şi această mărturisire dovada apartenenţei la un grup de privilegiaţi ai regimului comunist, are o postare bloggistică, http://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/06/05/romania-dupa-criza-o-gandire-colectiva/ , cu titlu hilar “România după criza: O gândire colectiva”. Titlul este acceptat drept ceva nec plus ultra în materie de IQ de către comentatorii săi. Că nu poate exista “o gândire colectivă” este o evidenţă, însă bloggerul Theophyle  nu-i tip ratiocinator. Arthur C. Clarke are un roman sci-fi despre ora astrală a omenirii când va apărea gândirea colectivă!  Ce însăilează  Theophyle al nostru în articol? Redau un excerpt :  +Una din marile probleme ale Romaniei din toate timpurile a fost lipsa unei gandiri colective, nepartizane si nepoluate de tendinte politicianiste si mercantile. Bineinteles, in fiecare colectiv exista optiuni si pareri politice diferite, nu cred ca aceste optiuni diferite nu pot fi dezbatute si prezentate impreuna. De obicei, institutiile care se ocupa cu o astfel de activitate poarta termenul militarist de think-tank, as fi preferat ceva pasnic dar nu prea am gasit. […] Istoric vorbind, cred ca Romania a fost printre primele state din lume in care au existat astfel de institutii; cred ca Junimea a fost unul din primele think-tank-uri din lume.+

Replicăm. Primul  grup de reflecţie (think tank)  ce-l ştim a fi activat în Limba Română scrisă, “Cronicarii moldoveni”, fu implementarea naturală a  principiului societal intergeneraţional printre cărturarii Moldovei : “Mulţi scriitori  au nevoit de au scris […] de au lăsat izvod pe urmă […] ,  feciorilor şi nepoţilor să le fie de învaţătură, […]  să se înveţe şi să se îndirepteze”. Nu dăm detalii despre editarea textelor vechiului grup de reflecţie moldovean în complianţă cu norma gramaticală românească. Prea puţine,  din păcate, mai erau manuscrisele. Parcimonia nu dovedea lipsa de interes intelectual a românilor faţă de istoria lor. Trecerea din virtualitate  în realitate a  principiului societal intergeneraţional  din grupul de reflecţie moldav  “al cronicarilor”  devenise   timp de un veac imposibilă.  Odată cu « pătura superpusă »,  cum numea Eminescu primul val de carpetbaggers atacând  secolul XVIII românesc, în epoca fanariotă a căzut  peste  grumazul nostru   şi ghilotina unui hiatus cultural ce a întrerupt lucrul grupului de reflecţie istoric, împiedicând geneza şi eclozarea intervenţiilor discursive, destinate să  aducă  amendamente,  să opereze   corecturi, să schimbe configuraţiile de gândire, modelele secvenţiale lansate în ‘secolul cronicarilor’. Într-un bilanţ ideologic, aceasta înseamnă până la urmă  lipsa  unui corpus  de idei paragonabile, absenţa unor instanţe pentru comparaţie. Căci progresul nu se face prin revoluţii (cronicarul spune : « Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor »), ci prin aceste comparaţii  atent gândite,  urmate de mişcări spre idealul fiducial. Trecând din Moldova în Muntenia, trebuie să notăm,  subliniat de multe ori, că  în Bucureştii secolului XVIII se fondau  şcoli ale minoritarilor ‘superpuşi’,  cu o frenezie şi o mândrie ale căror ecouri nu s-au stins nici acum : “Cine va voi peste ani să cunoască faptele [...] de aici va trebui să se apropie, în mod realist, de opera culturală care s-a înfăptuit, de aşezămintele socio-culturale pe care le-am perpetuat, dezvoltându-le chiar”,  iar şcolile în Limba Română nu aveau drept de cetate. După mişcarea naţională de la 1821, cărturarii români au evitat aceste modele « socio-culturale » oferite ostentativ  de ideologii George Soros avant la lettre. Cărturarii români aleg instinctiv   să recurgă la modelul de propăşire renascentist  şi la ideologia primară care în Occident venea după Iluminism.  Dar la noi, Iluminismul vine  abia după reuşita acestei ideologii liberale paşoptiste. Şi vine sub forma „iluminismului scoţian” promovat  pe continentul european de opera lui Thomas Caryle.  Sub  ghidarea noului iluminism, romantismul german devine model fiducial pentru Junimea. Numai această direcţie  culturală  a putut să conducă  la poezia lui Mihai Eminescu. El nu este „romantic întârziat”, ci un romantic atunci cerut de evoluţia culturii în Europa. Istoria  noastră face ca primul gânditor ce construieşte puntea de porfir către Epoca Luminilor, prin economia  unui  singur vers : « Braţ molatec ca gândirea unui împărat poet »,  rezumând subtil filosofia senzualistă, să trăiască  abia în a doua jumătate a veacului XIX.   “Te-au văzut: voevodând voroave, /ciobănind genune şi zăpezi,/potcovar de fum bătând potcoave/negurilor strânse în cirezi”, scria cândva Radu Gyr despre Mihai Eminescu.

Titus Filipas

Cimitirul Eroilor ”General Dragalina” din Tighina

Cimitirul Eroilor ”General Dragalina” din Tighina, 1942

http://honoretpatria.wordpress.com/2010/04/30/cimitirul-eroilor-general-dragalina-din-tighina-1942-3/

Titus Filipas

G. Călinescu despre spiritul getic

„Noi am făcut caz de latinitatea noastră indiscutabilă, dând impresia că suntem tineri şi neglijând substanţa medulară. Noi, însă, suntem Romani şi ca francezii Galo-Romani, popor străvechi, adică, cu notele lui etnice neschimbătoare esenţial, primind limba şi cultura latină. În fond, suntem geţi şi e mai bine a spune că, în felul nostru, am primit şi noi succesiunea spiritului roman, pe care trebuie să-l continuăm de la longitudine reală, fără mimetisme anacronice. Spiritului galic şi brit trebuie să-i corespundă aici, prin sporire, spiritul getic. Căci, să nu uităm că, pe Columna lui Traian, noi, Dacii, suntem în lanţuri“. G. Călinescu, 1941, în “Istoria literaturii române de la origini până în prezent”

Pentru conformitate,

Titus Filipas

Agenda 21 a şcolii

Ziarul România liberă pune în articolul “Caravana deşeurilor reciclabile” (http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/caravana-deseurilor-reciclabile-188907.html ), o problemă în care Ministerul Educaţiei  ar trebui să fie mult mai puternic implicat. Am propus mereu o politică a ofertei în educaţie prin reforme structurale adevărate, nu parodiile oferite de Mircea Miclea şi Daniel Funeriu. Mai concret, am propus crearea unei structuri asociative în şcoli, pe care am numit-o “Agenda 21 de proximitate a şcolii” (pentru aceasta există deja bune coduri de practică, implementate în Toscana, Israel, ori în regiunea Sankt Petersburg din Rusia). Profesorii din şcolile româneşti ar urma să se perfecţioneze (fiind plătiţi pentru aceasta) în aceste coduri de bună practică pentru Agenda 21 de proximitate a şcolii. O serie de bune idei ar putea fi implementate apoi de absolvenţii şcolii şi în IMM-uri create de ei, dezvoltate de ei, în spiritul principiilor Brundtland. Viitorul poate fi inovativ. Acest savoir faire sau know how învăţat de copii în şcoală poate fi germenele unei forţe de producţie necorporale (de tipul ‘capital intangibil’).

Titus Filipas

A murit Vladimir Arnold

A murit matematicianul Vladimir Arnold. Are lucrări ştiinţifice capitale în teoria stabilităţii. A lucrat la Institutul de matematici Steklov din Moscova, apoi la universitatea Paris-Dauphine. S-a născut pe 12 iunie 1937 la Odesa. Mă întreb cum au scăpat, el şi familia lui, de “criminala armată română” ce ocupase Odesa în cel de al doilea război mondial.

Titus Filipas

Clasa muncitoare

Clasa muncitoare  este aproape neglijată în “noul model de dezvoltare”  propus la ultima convenţie naţională a Partidului Socialist francez. Discursul  construit de Pierre Moscovici pentru  “noul model de dezvoltare”  al PS evită chiar totalmente cuvântul “ouvrier”.  Termenul aparent “infamant” acum de muncitor/ ouvrier  este prezent doar într-unul singur dintre cele 718 amendemente propuse la convenţie.

Titus Filipas

Simpatizanţii „intelectualităţii GDS”

Sinonimul „intelectualităţii GDS” este „culturnicii de elită”. În iunie 3, 2010 la 9:20 pm, pe blogul domnului Adrian Năstase, un oareşcare simpatizant GDS scria în favoarea „culturnicilor de elită”: +a interveni în forţă pentru “pensii şi salarii” este prea derizoriu, iar intelectualitatea trebuie să păstreze cartuşele pentru “marile teme”, nu pentru teme punctuale.+

Titus Filipas

Gropi comune

În Extremul Orient sovietic au fost identificate recent zece zone cu gropi comune ale unor victime din perioada stalinistă, http://www.lemonde.fr/asie-pacifique/article/2010/06/03/200-corps-exhumes-d-une-tombe-commune-en-russie_1367313_3216.html . Nu este exclusă nici ipoteza că victimele au pierit în timpul transportului în “trenurile morţii” spre Extremul Orient sovietic.  Ştiu că acolo au fost trimişi mulţi basarabeni care nu s-au refugiat. Dumnezeu să-i odihnească ! Până în 1948, supervizarea alcătuirii listelor cu bieţii basarabeni care urmau să fie trimişi să moară în Siberia era coordonată de tatăl lui Vladimir Tismăneanu. În Raportul Tismăneanu, coordonat de  Vladimir Tismăneanu, nu se aminteşte nimic despre rolul negativ capital jucat de tatăl său în coordonarea instituirii Iadului în Basarabia, şi în distrugerea conştiinţei româneşti a Basarabiei.

Titus Filipas

BP a refuzat

James Cameron, realizatorul documentarelor despre epava Titanicului şi epava cuirasatului Bismarck, acolo a folosit roboţi subacvatici foarte eficienţi, a propus firmei British Petroleum ajutorul său pe linia expertizei în roboţi subacvatici. BP a refuzat (vezi şi http://nastase.wordpress.com/2010/06/03/antena-3-ora-13-05/). Probabil pentru că are un plan de salvare care îşi va arăta eficienţa în 60 de zile sau în 80 de zile. Şi se discută foarte optimist despre planuri de reducere a riscului unei catastrofe similare cu aceea de la platforma Deepwater la 1/ 1000 000 000, sau chiar la 1/ 1 000 000 000 000. British Petroleum a greşit, ni se spune, pentru că ipoteza riscului  era  numai de 1/ 1000 000. Între timp, biodiversitatea din Golful Mexicului e nimicită în proporţii colosale !

Titus Filipas