Îndrăznesc să spun că este absolut necesară o „revoluţie culturală” în România pentru ieşirea din actualul marasm economic şi social. Ce expun acum sunt gânduri cumpănite pe o perioadă de timp în care lucrez la un text despre importanţa ideilor lui Nicolae Georgescu-Roegen asupra culturii române şi a doctrinei economice în România. Personalitatea lui Nicolae Georgescu-Roegen (personaj cu totul şi cu totul real, deşi pare a fi la fel de eudaimonic precum Ioan Eliade Rădulescu) exemplifică în primul rând perfecta integrare a Sciţiei Mici, teritoriu cu o lungă tradiţie de civilizaţie a excelenţei din Renaşterea Saitică a secolului VII dinainte de Hristos, în România Mare, ea însăşi doar fragment din marele proiect pentru Romania Neoaquistica, Pohta sau Dezideratul Viteazului Mihai. “Delta biblicelor sînte” (vezi în Epigonii percepţia lui Mihai Eminescu despre Renaşterea Saitică şi “Eliad”) nu-i Delta Dunării aflată în partea nordică din Scythia Minor, nu chiar pe frontiera nordică a Sciţiei Mici, pentru că această frontieră ce o separă formal de Sciţia Mare este de fapt Valul Greucenilor (Zidul goţilor Greuthungi), ci Delta Nilului unde-i cetatea Sais. În cartea sa extrem de temeinic întocmită, “Dacia preistorică”, –text care justifică protocronismul românesc împotriva oricăror critici, fie acelea încropite de internaţionalişti şi alogeno-cominternişti lăudaţi până la obscenitate de culturnicii Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu–, Nicolae Densuşianu pleacă de la intuiţiile plus judecăţile de valoare exprimate de Ioan Eliade Rădulescu şi Mihai Eminescu ca să ne dea schiţa pentru vechea legătură de civilizaţie între Delta Dunării şi Delta Nilului trasată în memoria culturii universale de navigatorii milesieni. Dar exista şi un drum iniţiatic al tinerilor sciţi. Parcurs de personaje mitice, reale, literare (Zalmoxes, Ioan Cassian, Kesarion Breb). Activitatea lui Nicolae Georgescu-Roegen din Romania Neoaquistica, fragment din Romania Orientală incorporând şi un fragment din Sciţia Mică, marchează pentru România arcul de timp care începe cu Miron Costin şi se termină în cea de a doua modernitate a României, o posibilitate de modernizare anticipată ca un necesar de inventar cultural pentru noi de Constantin Rădulescu-Motru la anul 1904. Dar spunem clar, trăim deja în cea de a doua modernitate a României ! Nicolae Georgescu-Roegen integrează termodinamica în doctrina economică. Să încercăm să gândim ce înseamnă aceasta pentru cultura română. Principiul general din termodinamică este de fapt principiul identităţii din logică, formulat special pentru termodinamică. Prima formulare în limba română a principiul identităţii din logică îi aparţine lui Miron Costin. În lucrarea din 1904 despre cultura română, Constantin Rădulescu – Motru punea un accent extraordinar pe utilitatea principiului identităţii, exact în sensul că reprezentarea ontologică în limba română este un construct necesar al realităţii pentru românii care doresc integrarea în societatea modernă. La Constantin Rădulescu – Motru, postulatul logic al identităţii ne dă adevărul. Filosoful român are totuşi certitudinea dificultăţilor extraordinare pentru românii aflaţi în căutarea adevărului. De asemenea filosoful posedă certitudinea aproape mesianică a succesului nostru ca naţie : “Iubirea de adevăr… trebuie cucerită, prin forţele noastre proprii. Va veni şi vremea ei odată”. Nu doar naţiunea română doreşte o revoluţie culturală, dar şi în UK se fac auzite sentimente similare pentru acest timp de recesiune economică, vezi http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/columnists/janice_turner/article7133403.ece . Totuşi modelul propus de Times of London nu ţine cont de faptul că există “două culturi”, http://en.wikipedia.org/wiki/The_Two_Cultures . Fizicianul, romancierul, consilierul guvernamental Charles Percival Snow (1905 –1980) expunea opinia : +A good many times I have been present at gatherings of people who, by the standards of the traditional culture, are thought highly educated and who have with considerable gusto been expressing their incredulity at the illiteracy of scientists. Once or twice I have been provoked and have asked the company how many of them could describe the Second Law of Thermodynamics, the law of entropy. The response was cold: it was also negative. Yet I was asking something which is about the scientific equivalent of: ‘Have you read a work of Shakespeare’s?’+ Deci C.P. Snow exprima gândul că termodinamica este fapt de cultură. Nicolae Georgescu-Roegen construieşte un aliaj intelectual coerent între doctrina economică şi termodinamică în ceea ce eu numesc “Termodinamica Roegen”. În aceste vremuri de criză economică este necesar să studiem cu multă atenţie ideile sale.
Titus Filipas
Etichete: Constantin Rădulescu-Motru, Dezvoltare durabilă, Mihail Sadoveanu, Miron Costin, Raportul Tismăneanu, Titus Filipas
