Despre ieromonahul Inochentie de la Balta scrie aici http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/misteriosii-adepti-ai-ieromonahului-eretic-inochentie-187304.html . Inochentie de la Balta era dintr-o localitate pur românească din Transnistria, era un român. “Inochentiştii mărturisesc sfârşitul apropiat al lumii, neagă căsătoria şi viaţa de familie”. Această atitudine dovedeşte un pesimism extrem al românilor din Transnistria. Iar “scapeţii” erau ruşi, ruşi, ruşi, se castrau ca un act voluntar abia după ce procreau numărul cuvenit de copii. În fine, atitudinea ieromonahului Inochentie de la Balta era şi foarte pronunţat atitudine anti-voltairiană (probabil fără să ştie), dar şi anti-rusească. În secolul XVIII, frontiera răsăriteană a principatului moldovenesc era până la rîul Bug. Legitimitatea aceasta era internaţional recunoscută prin Capitulaţiunea din 1740 de la Constantinopol, semnată şi de Franţa, cea mai mare putere a lumii de atunci. Iluministul Voltaire era şi împotriva Franţei, şi împotriva actelor semnate de Franţa. După un lobby de succes pentru renunţarea la Quebec, Voltaire organizează un lobby pro-Rusia (discret finanţat de ţarina Caterina cea Mare), un lobby care duce la încheierea păcii din 1774 semnată la Kuciuk Kainargi. Prin acea pace, era suspendată temporar valabilitatea Capitulaţiunii de la 1740. Abia paşoptiştii români infiltraţi în masoneria din Franţa şi Anglia reuşesc să formeze un lobby pro-România pentru revalidarea Capitulaţiunii din 1740. Lordul Palmerston a fost politicianul cel mai captat de ideea aceasta, şi construieşte o strategie pentru ocuparea istmului baltico-pontic. Dar practic nu a mai fost decât Războiul Crimeii. Care duce la re-câştigarea celor trei judeţe din Sudul Basarabiei şi la Unirea cea Mică.
Titus Filipas
Etichete: 1774, Basarabia, Titus Filipas, Voltaire
