Scriam pe un fir de pe blogul Adrian Năstase, –nu mai fac trimiterea la adresa URL–, în septembrie 26, 2009 la 5:06 pm, @ Aya […] De când ati intrat voi aici, calitatea limbajului s-a degradat. Vreau sa va reamintesc ca gramatica româneasca tiparita în anul 1828 la Sibiu ne-a extras din epoca fanariota si a facut posibila o civilizatie româneasca moderna. Fernand Braudel are sintagma celebra: „Grammaire des civilizations”, Gramatica de la Sibiu a fost influentata de gramatica filosofica a lui Condillac, si de gramatica lui Destutt de Tracy. Ideologia primara pe care au construit-o se trage din iluminismul francez. În Scoala de la Sfântu Sava, tocmai acea ideologie primara a generat ideologia nationalismului românesc. Dupa ce Lioncik Tismenetki si-a batut joc de limba româna în perioada 1940-1941 în Basarabia rupta din România prin pactul Ribbentrop-Molotov, Vladimir Tismaneanu nu a facut un minim efort în Raportul Tismaneanu sa construiasca o punte spre traditia europeana din ideologia nationalismului românesc. Îl citeaza pe undeva în Raport, Vladimir Tismaneanu pe Destutt de Tracy ? Nu ! Si trebuia sa faca aceasta ! Daca nu, îi considera pe dascalii nostri de rumânism niste înapoiati. Sansa noastra ca natiune au fost geniile din secolul XIX care au salvat limba româna de la pieirea anuntata cu un grotesc exces de anticipare de catre Voltaire în secolul XVIII, iar acum de articole din Britannica si carti de la editura Humanitas. La fel cum în secolul XIX am fost salvati în „cuget si simtiri” de Ideologia Scolilor Centrale (ideologia Destutt de Tracy), de senzualismul psihologic si senzualismul pedagogic al lui Condillac, de iluminismul industrial scotian si de ideologia clasica germana (incorporate în spiritul de la Junimea), acum trebuie salvat limbajul românesc unde fiecare cuvânt trebuie vazut ca un concept de marketing, si rescrisa o doctrina economica româneasca unde fiecare produs oferit pe piata trebuie vazut ca purtator de sens lingvistic. Evolutia lingvistica în lume este clara: reductia numarului de vernaculare. Nu cred în victoria vreunei lingua franca, fie si globish. Civilizatia româneasca este scrisa ca gramatica generativa, acesta este avantajul nostru. Începem sa scriem echivalentul Gramaticii de la Sibiu pentru secolul XXI. Este un program de munca imens în fata noastra, esential este sa nu îl abordam în stilul phatic al culturnicilor de elita. Produsul industriilor noi cuprinde un 1/Concept, incorporeaza o 2/Metoda, mai mult, produsul incorporeaza 3/Informatie, fiind chiar vector de informatie precum Cuvântul, si în mod necesar si evident, produsul industrial are o 4/Utilitate si are o 5/Calitate. De ce am folosit litere mari ? Pentru initierea unui proces de brainstorming.
La care Aya spune, pe septembrie 26, 2009 la 9:23 pm : @ Blogideologic / UN SEMNAL PERICULOS IN POSTAREA TA: INTENTIA DE MUTILARE A LIMBII (”NOVLIMBA” DE TIP ORWELL!) In finalul aberantei tale postari (asa-zisa replica pe care mi-ai adresat-o si mie, in “septembrie 26, 2009, 5:06 pm”- exista un fragment care indica, fara putinta de tagada, ca intre fascism (totalitarismul negru- pe care il sustii pe fatza) si comunism (totalitarismul rosu) nu exista nici o diferenta de fond si nici de moduri de actiune, dar numai de culoare a hainei. Mie imi indica un semnal foarte periculos! Punctual, fragmentul final (sustinut, in mod sigur, de vulgata fascizanta careia ii apartii) este, pe fond (subliniez, pe fond) replica fidela a modului de actiune specific khmerilor rosii (culoarea sumata indica tipul de haina totalitara) in perioada revolutiei lui Pol Pot. Ceea ce s-a intamplat in Cambodgia acelor ani- inclusiv crima culturala si mutilarea limbii- isi gasesc corespondentul intr-o idee din postarea ta (de fapt, ar trebui sa iti multumim caci, astfel, aflam ce au de gand fascistii ascunsi sub diverse “bloguri ideologice” in Romania). Reproduc, in paralel, acel fragment din postarea ta si sinteza a ceea ce s-a intampalt cu limba cambodgiana, in perioda lui Pol Pot (culmea, tot sub “indrumarea” unui colectiv de cunsocatori in domeniu, cum sugerezi si tu ca ar trebui sa se intample cu romana). Fragmentul referitor la cambodgieni este dincolo de orice dubiu valoric, caci apartine unui erudit- in acelasi timp, militant al atitudinii anti- totalitare, indiferent de culoarea totalitarismului (negru, rosu, verde). Iata ceea ce propui, privind mutilarea limbii romane, “adaptarea” ei la discursul dorit de vulgata careia ii apartii (un alt fel de novlimba, cum spunea Orwell!): “limbajul românesc unde fiecare cuvânt trebuie vazut ca un concept de marketing, si rescrisa o doctrina economica româneasca unde fiecare produs oferit pe piata trebuie vazut ca purtator de sens lingvistic. (…) Începem sa scriem echivalentul Gramaticii de la Sibiu pentru secolul XXI. Este un program de munca imens în fata noastra, esential este sa nu îl abordam în stilul phatic al culturnicilor de elita. Produsul industriilor noi cuprinde un 1/Concept, incorporeaza o 2/Metoda, mai mult, produsul incorporeaza 3/Informatie, fiind chiar vector de informatie precum Cuvântul, si în mod necesar si evident, produsul industrial are o 4/Utilitate si are o 5/Calitate. De ce am folosit litere mari ? Pentru initierea unui proces de brainstorming.” Iata sinistrul petrecut cu limba cambodgiana (transformata, printr-un proces de mutilare, asemanator cu cel “propus” de jalnicul tau creier fascist, in falsa “limba khmera”).
Să selectăm din fragmentul înfierat de tine termenii principali. şi să-i trecem în English. Rezultă : Product Concept Method Information Utility Quality. O căutare cu Google dă +aproximativ 13.400.000 pentru Product Concept Method Information Utility Quality. +
Am privit fugar în primele 30 de lucrări listate, şi nu am găsit vreo trimitere la “fascism”, “fascist” şi “khmer rouge”. Dacă tu vrei să umpli “butoiul danaidelor”, eşti liberă să te osteneşti.
Mă bănuieşti de “INTENTIA DE MUTILARE A LIMBII (”NOVLIMBA” DE TIP ORWELL!). La începutul blogului mă prezentam : “Sînt un scriitor de tutoriale, un technical writer pentru dezvoltarea durabilă în România. Rezolvarea problemelor cu obiective multiple, aşa cum este într-un mod special dezvoltarea durabilă, cere în oricare etapă evaluări-şi-echivalări-optime-prin-compromis, sintagma aceasta în limba română se scrie pe scurt tradeoffs în limba engleză.” Evident, în cadrul unui stat naţional unde există o limbă dominantă, dar care nu intră în categoria „limbajelor sacre“ moderne, contemporane, chiar post-moderne, deci aflată numai în statutul de „vernaculară“ — limbaj purtător de informaţie foarte puţin relevantă pentru lumea post-modernă în care trăim — cum poţi să exploatezi oferta reală a „masei critice“ în cunoaşterea teoretică, tehnico-productivă şi în cunoaşterea prudenţială până la producerea unei deplasări de paradigmă în societate ? O naţiune devine bogată numai când stăpâneşte perfect cele trei tipuri de cunoaştere: ştiinţa dezvoltării durabile este situată la intersecţia lor. Dintr-o parcurgere rapidă („răpede privire“) a bibliografiei domeniului, devine limpede că ştiinţa dezvoltării durabile face apel la o multitudine de concepte, într-o agregare de mare rafinament intelectual. Asemenea tipuri de gândire constituie privilegiul unor perioade de pace, conjugate cu o criză societală reală. Ştiinţa dezvoltării durabile propune căi de stopare a degradării mediului, soluţii ideologice primare care pot să fie credibil înscrise pe o listă de alternative aflate dincolo de „globalizarea“ pe care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950) — care a predat la universităţile din Cernăuţi şi Harvard –, o numea „distrugere creativă“. Depozitarele majore de informaţie cu semnificaţie antropică, societală, umană, aşa-numitele „limbaje sacre“, sunt la ora actuală limba engleză şi limba franceză. Jucând acelaşi rol pe care-l aveau în antichitatea civilizaţiei mediteraneene „greaca“ şi „latina“, iar în India Evului Mediu — „sanskrita“. Deci este clar că apelez la Oldspeak, iar nu la Newspeak, cum acuzi tu. Eşti prea categorică în acuzaţii nefondate. Bănuiesc că aşa era toată “familia” de alogeni de la centrala securităţii din Bucureşti în anul 1956.
Titus Filipas
Ce specie sunt aceşti “intelectuali publici” şi ce funcţii ocupă ? Domnul Vladimir Tismăneanu nu clarifică. Domnia sa este “intelectual public” ?
