Ziarista Sabina Fati se referă parcă la un nou Licurg atunci când scrie cu infinit respect : ‘Ticu Dumitrescu, autorul Legii deconspirării Securităţii’ (în România liberă din 26 septembrie 2007). Cine ar confirma un proiect bun de lege, destinat în mod expres progresului României? Nu ştiu dacă tindeţi spre alte opţiuni, dar eu văd cartea aceasta de coduri perfecte numai în sensul filosofic. Are un titlu. Ea se cheamă ‘Cultura română şi politicianismul’, şi fu scrisă de domnul Constantin Rădulescu- Motru la 1904. Trivium politic, s- ar putea replica. Dar în paginile cărţii, profesorul Rădulescu- Motru insista că legea cea bună se compune numai în respectul principiului identităţii din logică. Se poate demonstra pe text extins şi mulţimi de exemple că Ticu Dumitrescu nu ‘aderă’ la instrumentalismul logic. El doar bifează itemuri dictate de tovarăşul (corect, a fost membru PCR, a făcut Academia Ştefan Gheorghiu de politruci PCR) Mircea Dinescu. Reamintesc că pe data de 22 decembrie 1989, Mircea Dinescu a fost protejat de gloanţele teroriştilor mai abitir decât Ion Iliescu. Până pe 7 iulie 2006 nu înţelegeam cum, totuşi, Mircea Dinescu era primit atât de repede la Televiziunea Română. Atunci ne -a explicat : Calea îi fusese deschisă la ordinele date de ‘tovarăşul Gogu’. Cel mai puternic om din sistem. Şi cel mai longeviv. În anul 1941, ‘domnul Gogu’ – pe atunci era ţărănist– a comis o cumplită trădare de ţară şi neam. A dus sovieticilor planurile de atac ale românilor care doreau să elibereze provincia istorică Basarabia. Din cauza trădării ‘domnului Gogu’, ruşii au putut organiza cea mai mare ambuscadă în care au fost prinse trupele româneşti după trecerea Prutului. Ar fi interesant dacă psihologi reali, -nu impostori gen Mircea Miclea-, ar viziona profesional jurnale cinematografice din prima epocă a comunismului arătând înalta conducere de partid şi de stat. Când Gheorghe Gheorghiu-Dej priveşte cu teamă către ‘tovarăşul Gogu’, se vede bine cine este şeful real în sistemul politic din România. Deci pe tot acel interval de timp din 22 decembrie 1989, –unii au uitat–, nimeni nu trăgea cu arme de foc în Mircea Dinescu. Din cauza aceasta zic, locul lui Mircea Dinescu este în banca acuzaţilor alături de Ion Iliescu, vinovaţi amândoi de crimele revoluţiei. Oricum, un CNSAS cu Mircea Dinescu membru funcţionează în afara legii. În fine, să revenim la textul doamnei Sabina Fati. ‘Ticu Dumitrescu, autorul Legii deconspirării Securităţii’. Este propoziţia asta eliptică şi o propoziţie adevărată? Ticu Dumitrescu a copiat doar legea pastorului german Gauck. Or, realitatea germană diferea considerabil de realitatea românească înainte de anul 1989. Principiul identităţii, în formularea lui Constantin Rădulescu- Motru, cere în mod expres adecvarea la realitate atunci când se compune un bun text de lege. A existat o comisie de experţi (dar nu cu studii la Ştefan Gheorghiu) pe realitatea germană şi pe realitatea românească, experţi care să analizeze diferenţele? Să întreprindă corecţiile necesare, presupunând, optimişti, că improvizaţia asta (unii preferă termeni mai depreciativi) ar putea funcţiona ? Titus Filipas
Tags: Titus Filipas, Constantin Rădulescu-Motru, Mircea Dinescu, principiul identităţii, Trivium, Cultura română şi politicianismul, Licurg, coduri perfecte, logică, instrumentalismul logic