Modelul “Tirolul de Sud”

septembrie 20, 2014

Ce îi atrage pe gaborii cu pălărie din România să participe la proiectele emiratelor autonome “Partium” şi “Ţinutul Secuiesc”? Proiectele acestea, am auzit bine, promit foarte multă prosperitate pentru locuitorii lor. Din cauza aceasta eu le-am denumit emirate autonome în România. Locuitorii emiratelor arabe cu mult petrol, ştim, se bucură la modul cel mai real de multă prosperitate. Foarte mulţi etnici români ar prefera să fie cetăţeni acolo, în autonomiile cerute de Tokes şi Hunor. Acum, să nu ne imaginăm că aceste autonomii vor crea spontan şi mari rezerve de petrol pentru “Partium” şi “Ţinutul Secuiesc”. Nu, este vorba despre un alt model economic, pe care domnul Kelemen Hunor nu-l devoalează. Deocamdată. Totuşi, ceva, ceva, transpare din ceea ce spun ei foarte, foarte cifrat. Hai să analizăm cu atenţie. Revine, frecvent, în discursul Tokes-Hunor sintagma fiziografică “Tirolul de Sud”. Şi?, ce mare cichirez, veţi zice! Păi chiar este mare cichirez. Dar voi explica folosind grade de comparaţie. Tirolul de Sud este un ţinut autonom prosper din Italia. Însă cel mai prosper ţinut autonom din Italia se cheamă Val d’Aosta. Are o suprafaţă de 3000 kilometri pătraţi şi o populaţie de 150 000 de locuitori. Înainte de UE, regiunea Val d’Aosta reţinea, exclusiv pentru locuitorii săi, 70% din taxele vamale percepute la trecerea mărfurilor din Italia în Franţa sau invers. După crearea UE, aceste drepturi de vamă nu au mai fost percepute. Atunci, ce fac bieţii locuitori din Val d’Aosta care au sărăcit brusc ? Statul aparţinător trebuie să le plătească nişte compensaţii echivalente! Ceva asemănător se întâmplă şi cu Tirolul de Sud, doar că acolo sumele de compensaţie sunt ceva mai mici. Din cauza aceasta tot insistă Kelemen Hunor şi Laszlo Tokes pe faptul că ei vor modelul economic de autonomie din Tirolul de Sud care asigură prosperitate într-un mod automat.
Titus Filipas

Procurorii distrug geografia economică şi fizică a României

septembrie 20, 2014

Claudiu Pădurean: +Viitura care a afectat județele din Banat și din Oltenia nu a produs doar suferință umană și imense pierderi materiale. Comorile turistice ale Banatului Montan sunt afectate de șuvoaiele de apă care s-au revărsat cu furie. Printre cele mai cunoscute obiective turistice se numără cascada Bigăr. Aceasta a fost declarată anul trecut de către publicația The World Geography drept cea mai frumoasă cascadă din lume. La rândul ei, publicația americană The Huffington Post a asemuit cascada cu un peisaj din pelicula „Mica Sirenă“, realizată în studiourile Disney. Cascada Bigăr este formată dintr-un șuvoi de apă care izvorăște de la o înălțime de 200 de metri, se revarsă peste o stâncă acoperită cu mușchi verde și apoi se pierde în apa râului Miniș, a cărui albie, săpată în stâncă, este deosebit de spectaculoasă. Însă toate acestea riscă să rămână o simplă amintire. Stânca cu mușchi verde a fost afectată de furia apelor. „Cu siguranță, acest dezastru nu poate fi pus în seama unui primar sau a unui președinte de Consiliu Județean. Autoritățile nu au concret ce să facă atunci când se confruntă cu o asemenea situație. Însă putem să vorbim despre vina statului român, care în ultimele două decenii și jumătate a tolerat defrișările masive și ilegale, a închis ochii la furturile de lemne comise de o adevărată mafie și, în consecință, este responsabil pentru asemenea dezastre. Acesta nu este decât începutul. Lucrurile riscă să se repete, dacă nu se va schimba fundamental atitudinea statului român“, spune Mihai Petărlăceanu, activist ecologist. Un alt obiectiv afectat de furia apelor este reprezentat de zona morilor de apă de la Rudăria. Potrivit site-ului infocs.ro, apa a săpat malurile râului pe care sunt situate morile de apă. Trei dintre aceste mori au ajuns într-o rână și riscă să se prăbușească. Din cele 22 de mori de apă, doar două mai funcționează, pentru că instalațiile de captare a apei care deserveau celelalte mori de apă au fost distruse. Morile de apă de la Rudăria sunt situate într-una dintre cele mai frumoase zone din Europa Centrală, Parcul Natural Cheile Nerei – Beușnița. Istoricii spun că sistemele hidraulice folosite de proprietarii morilor de apă au fost inventate în perioada în care zona făcea parte din Imperiul Roman. Localitatea este atestată documentar din anul 1241, anul Marii Invazii Mongole. În anul 1722, în Rudăria funcționau opt mori de apă, care deserveau comunitățile din Banatul Montan. În anul 1874, în Rudăria, autoritățile austro-ungare atestau funcționarea a 51 de mori de apă. Practic, fiecare gospodar mai înstărit era proprietarul unei mori de apă. De la finalul secolului al XIX-lea, în Rudăria au mai supraviețuit 22 de mori de apă. Autoritățile locale spun că au inițiat demersurile pentru înscrierea acestor mori în patrimoniul mondial al umanității, aflat sub egida UNESCO. În prezent, morile sunt administrate de asociați, numiți în graiul bănățeni „rândași“, pentru că au acces pe rând la morile care pot măcina, în medie, 140 de kilograme de cereale în 24 de ore. Fiecare moară deservește 15 – 25 de familii, în general înrudite, ai căror membri descind din cei care au ctitorit morile. Acum, oamenii spun că au nevoie de sprijin urgent din partea autorităților pentru a salva această adevărată comoară istorică și etnografică a României. „Apele sunt proprietatea statului, iar cum fiecare proprietar este responsabil pentru pagubele pe care le cauzează bunurile sale, rezultă faptul că statul român are datoria legală și morală să îi ajute pe proprietarii morilor din Rudăria“, a spus Mihai Petărlăceanu.+ Deszo Garda (membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor): “Au existat momente în care poliţia a încercat să-şi facă datoria şi să dezvăluie exploatările ilegale, dar întotdeauna a intervenit cineva din mediul politic şi cazul a fost muşamalizat. Părţile implicate în aceste defrişări urmăresc doar obţinerea profitului. Dacă un procuror constată că nu există consecinţe negative, nu se poate face nimic pentru a opri defrişările.”
Pentru conformitate,
Titus Filipas

“Tiran” pozitiv

septembrie 20, 2014

Polisul grecesc clasic era un model democratic. Cel puţin dacă îl comparăm cu statele din Orientul Mijlociu ori cele din Orientul mai Apropiat. Totuşi, chiar şi acest polis democratic al antichităţii intra uneori în stagnare. Atunci intervenea salvator un “tiran” necesar care forţa modernizarea structurilor. De comparăm istoria României ultimelor două veacuri cu istoria antică a democraţiei şi tiraniei alternate într-un polis, aş zice că în secolul XIX modelul nostru de tiran care forţează pozitiv modernizarea ţării a fost A. I. Cuza. Iar în secolul XX, aceste roluri au fost jucate pe rând de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, apoi de personajul meritoriu, dar cu destin tragic, care a fost Nicolae Ceauşescu. Aceste personaje politice ale istoriei noastre au fost măreţe pentru că au construit o administraţie regaliană dură care proteja eficient, de predatori, bogăţiile naţiunii noastre. “Revoluţia din decembrie 1989” precum şi cei 10 ani de venal regim Traian Băsescu au reuşit să distrugă aproape complet administraţia regaliană a României (singurul aspect care mai funcţionează sunt alegerile libere şi periodice). Eu regret mult că nu l-am văzut pe omul politic Adrian Năstase într-un rol de “tiran” pozitiv – ca preşedinte al ţării- pe parcursul istoriei recente.
Titus Filipas

“Codificarea este un comerţ într-o nevoie disperată de ucenici”

septembrie 20, 2014

În original pe englezeşte : “Coding is a trade in desperate need of apprentices”. Este titlul unui articol scris pentru Wall Street Journal de către domnul Christopher Mims. Dar mai întâi să vorbesc despre cele două sensuri ale cuvântului “comerţ”. În primul rând este acela de negustorie. Apoi, este acela de comunicare. În Oltenia este ştiut doar primul sens. În Basarabia, este (ori era) ştiut şi cel de al doilea sens, ajuns acolo printr-o influenţă dekabristă din perioada ţaristă. Oricum, filosoful şi pedagogul Bonnot de Condillac foloseşte amândouă sensurile în scrierile sale. Iar din cartea lui George Băiculescu despre Ioan Eliade Rădulescu, aflăm că acesta era un avid cititor al textelor lui Condillac. Gramatica filosofică a lui Bonnot de Condillac i-a servit lui Heliad pentru a scrie Gramatica de la Sibiu din 1828. Condillac era Ideolog primar avant la lettre. Cartea lui Antoine Destutt de Tracy despre Ideologie conţinea şi o Gramatică generală asociată cu Logica. Şi această Gramatică generală a influenţat scrierea Gramaticii de la Sibiu. De ce insist eu atâta de mult în prezentarea acestor idei? Este o arheologie a cunoaşterii (sintagma a fost inventată de către Michel Foucault) pentru cultura noastră. Şi nu doar atât. Este dovada unui sincronism cu universalismul, un sincronism prezent în cultura română încă dinaintea revoluţiei naţionale de la 1821. Într-adevăr, elementele pregătitoare pentru Gramatica de la Sibiu erau predate de către Ioan Eliade Rădulescu la şcoala de la Sfântu Sava, într-un sistem inspirat din cel monitorial-lancasterian, încă dinaintea revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu. Datorită influenţei masive a Ideologiei primare în lume, inclusiv cea actuală, este important să repet : Ideologia naţionalismului românesc se află în sincronism cultural cu Jeffersonianismul American şi cu Dekabrismul rusesc. Vezi şi articolul domnului Christopher Mims http://www.businessspectator.com.au/article/2014/8/8/technology/coding-trade-desperate-need-apprentices?utm_source=exact&utm_medium=email&utm_content=853461&utm_campaign=ts_daily&modapt=
Titus Filipas

Administraţia regaliană

septembrie 19, 2014

Trebuie să admitem, în fine!, că dictatorul Nicolae Ceauşescu reuşise să creeze în România o administraţie regaliană care proteja ţara de predatori.
Titus Filipas

Proiectul Europa Regiunilor

septembrie 19, 2014

Europarlamentarul maghiar Laszlo Tokes cere crearea, în România!, a regiunilor mai mult decât autonome, dar aproape cu statalitate proprie, chemate “Partium” şi “Ţinutul Secuiesc”. Reamintesc faptul că proiectul Europa Regiunilor etnice a fost lansat de către Germania hitleristă în anii 1930. Şi cererea lui Kelemen Hunor, de la UDMR, pentru “Ţinutul Secuiesc” etnic, se încadrează tot în schema amintită de proiect geopolitic etnic lansat de nazism.
Titus Filipas

Crowdsourcing

septembrie 18, 2014

Este încă o noţiune modernă ce face parte, în esenţă, tot din epistema ori structura chemată Ideologia primară. Înseamnă aprovizionarea cu idei folosind opinii exprimate liber pe fora (“forumuri” este un barbarism), sau internauţi expunând opinii pe o temă dată.
Titus Filipas

Războieni, 1476

septembrie 18, 2014

Vornicul Grigore Ureche scria despre bătălia de la Valea Albă (Războieni, 1476) propoziţia care mă înfioară : “Viteajii cei buni au pierit cu totul atunce”. Suferim şi acum.
Titus Filipas

Tragica poveste a filosofului Costache Oprişan

septembrie 18, 2014

http://cultural.bzi.ro/tragica-poveste-a-lui-constantin-oprisan-12521

http://www.isabelavs.go.ro/Articole/OPRIS6.html
Titus Filipas

România trebuie să facă dreptate victimelor MINERIADELOR

septembrie 18, 2014

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/romania-este-obligata-de-cedo-sa-continue-investigatiile-in-dosarul-mineriada-350175 CEDO: “România trebuie să le facă dreptate victimelor MINERIADELOR.” Nicolae Ceauşescu a fost prima victimă a mineriadelor. O parte din vara fierbinte a lui 1977 mi-am petrecut-o la Poiana Braşov. Auzindu- mă lăudând vremea continuu însorită, una dintre persoanele care lucrau în staţiune a remarcat că nu mai văzuse până atunci aşa ceva. Erau probabil primele semne ale efectului de seră global, mă simt tentat să comentez acum. Din cauza cutremurului din luna martie1977, erau puţini turişti vest –europeni în staţiune, dar mulţi turişti israelieni precum şi nord – americani. De fapt, primii americani cunoscuţi atunci nu i-am întâlnit chiar în Poiană, ci într –un muzeu din oraşul Braşov. Mă interesau informaţiile culturale pe care le purtau cu ei. De la o profesoară de Arte Frumoase, care preda la colegiul unui oraş din Preerie, am aflat atunci prima oară despre imensa valoare de civilizaţie chemată Aghia Sophia, ca evaluare, nu ca artefact, era un monument istoric despre care ştiam totuşi, dar atâta cât ne spuneau cărţile noastre, impregnate de blestemata ideologie belakunistă a limitării de gândire. Profesoara aceea americancă abia aştepta să plece la Constantinopol cu un avion Tarom, companie care oferea cele mai ieftine curse. „Tocmai pentru a putea vedea Aghia Sophia”, mi- a explicat, vizitase România cu o cursă Tarom care spărgea piaţa transporturilor aeriene internaţionale cu preţurile minimaliste pe care le practica. Fiind împreună cu noii mei prieteni americani în sălile muzeului de artă din Braşov, iată că un cetăţean american senior, veteran din cel de al doilea război mondial, de fapt un polonez care luptase ca voluntar în bătălia de la Monte Cassino, m – a întrebat brusc dacă eu cred că preşedintele Nicolae Ceauşescu este un patriot. Am răspuns spontan şi cu totală sinceritate: “Da!”. A rămas profund dezamăgit. Dar eu ştiam, din experienţa mea ca student al Universităţii din Bucureşti, că persecuţiile securităţii împotriva studenţilor erau ghidate de sinistrul activist universitar Dan Marţian. Iar „eminenţa cenuşie” (sau „şarpele”, cum îi spunea ilustrul profesor universitar clujean şi luptător anticomunist Raoul Volcinschi) din umbra lui Ion Iliescu la FSN se chema tot Dan Marţian, certamente este vorba despre acelaşi personaj istoric şi „revoluţionar”, nu este vreo coincidenţă de nume. M- a descumpănit atunci întrebarea, precum şi reacţia americanului de origine poloneză auzind răspunsul meu. El părea că ştie mai multe decât spune. Ne-am despărţit de prietenii noştri americani cunoscuţi în Braşov, şi am urcat spre Poiană. Dornici de „taină oltenească”, am telefonat prietenilor craioveni care stăteau într- o cameră la hotelul Alpin. Sophie şi Ion Ilie Iosif (el este profesorul de Limba Română care a îngrijit cele trei numere, unicele! ale revistei Omicron editată de cenaclul de anticipaţie tehnologică Henri Coandă, sci- fi se spune acum), de obicei dispuşi la „taină”, ne invitau insistent să privim la televizor: Era marele miting organizat al minerilor de la exploatările decopertate de lignit din Oltenia. Am privit fără să înţeleg prea multe. Americanul acela care luptase în Italia părea să ştia ceva ce eu încă nu aflasem. Fireşte, puteam să ascultăm dezinformantul Radio Europa Liberă care se asculta liber, nu înţeleg de ce se minte acum sfruntat că era un post bruiat. Dacă ascultai atunci Radio Europa Liberă, te poţi declara acum „fost dizident”? Dar aveam să aflu mult mai multe detalii psihologice interesante când m– am întors în Craiova. De data aceasta de la un veteran român din cel de al doilea război mondial : tatăl meu, tehnician la C.F.R. – „cea de a doua armată” cum le plăcea foarte mult cheferiştilor de pe atunci să spună, şi sintagma aceasta sună aproape ca refrenul unui cântec de luptă! Tatăl meu, un răzeş sorocean absolvent al Şcolii superioare de agricultură şi viticultură a Basarabiei, se ocupa în Oltenia de spaţiile verzi ale căilor ferate, Plantaţii şi Amenajarea Zonei era denumirea oficială a sectorului său ce se întindea de la Caracal până la Târgu Jiu. De la ceferiştii care lucrau pe acea linie feroviară care ducea în Valea minieră a Jiului, tatăl meu află despre şocul psihic suferit de Nicolae Ceauşescu în august 1977. Ceferiştii erau în general nişte oameni foarte bine recrutaţi, şi foarte bine verificaţi pe planul testelor psihologice şi de inteligenţă. Pentru că, se ştie, feroviarii nu au voie să facă greşeli. La C.F.R. nu funcţiona nici în capitalism şi nici în comunism regula de mare ubicuitate : „Din greşeală în greşeală spre victoria finală!”. Pentru aceste motive, psihologilor care lucrau în laboratoarele C.F.R.- ului li se permitea să folosească literatura de psihologie scrisă de Nicolae Mărgineanu http://cultural.bzi.ro/reputatul-psiholog-nicolae-margineanu-detinutul-5012-din-temnitele-comuniste-15536 , o literatură ştiinţifică interzisă de facto şi pe vremea comunismului belakunist, dar şi acum, fiind substituită în prezent cu texte de tip intellectual garbage scrise de profesorul universitar clujean Mircea Miclea. Spre deosebire de comentariile tendenţioase făcute la postul de Radio Europa Liberă despre conflictul din august 1977 din Valea Jiului, ceferiştii care lucrau pe trenurile care traversau Valea Jiului interpretau altfel evenimentele văzute de mineri, şi provocate chiar de mineri. Fireşte, mărturiile directe le auziseră chiar de la mineri care participaseră nemijlocit la acele evenimente şi văzuseră „în direct” reacţia dictatorului. Ceferiştii aceia, care trecuseră cu brio testele psihologice ghidate de metodologia savantului român autentic care a fost deţinutul politic Nicolae Mărgineanu, povesteau că violenţa iraţională a minerilor, orientată direct împotriva lui Ceauşescu Nicolae, lider român care venise totuşi acolo pentru o discuţie pe bază de bun simţ şi fără a fi însoţit de vreo gardă de corp securistă, provocase o modificare bruscă şi bizară în comportamentul lui Nicolae Ceauşescu. Printre altele, el mima că vorbeşte, că ţine un înflăcărat „discurs muncitoresc”, fără ca din gura lui să fie auzit realmente vreun sunet! El a fost astfel prima victimă care a suferit un şoc la mineriade. Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2014/09/17/revizuirea-constitutiei-mai-este-necesara/
Titus Filipas


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.