Iluzie şi utopie

aprilie 18, 2014

Facebook a mai fost descrisă ca o firmă utopică şi iluzorie. Acum apare şi întrebarea : Traversează Facebook o criză existenţială ? http://bits.blogs.nytimes.com/2014/04/18/digital-diary-facebooks-existential-crisis/?_php=true&_type=blogs&hpw&rref=technology&_r=0
Titus Filipas

Recomandare

aprilie 18, 2014

Domnul Dan Culcer recomandă acest video https://www.youtube.com/watch?v=Ge4wuMvigfU#t=2999
Titus Filipas

Primul doctorand român la Wilhelm Wundt

aprilie 18, 2014

Primul român care îşi doctoratul cu Wilhelm Wundt la Universitatea din Leipzig se chema C. (de la Constantin ? n.n.) Dimitrescu. Titlul dizertaţiei sale era “Conceptul de frumuseţe” (teza lui a fost susţinută în anul 1877). Sursa informaţiei https://sites.google.com/site/wilhelmwundt18321920/laboratory
Titus Filipas

Asociaţionism şi holism

aprilie 18, 2014

Holismul, zic eu, este o formă de asociaţionism ameliorat prin Gestalt (idee dragă şi lui Camil Petrescu – “cel surd şi absurd”, cum îl caracteriza Nicolae Carandino, dar eu îi respect la fel). Pe asociaţionism-senzualism am pedalat mereu vorbind despre Ideologia primară. Dar asociaţionismul structuralist (a nu se confunda cu structuralismul franţuzesc, mult mai modern!) al lui Wilhelm Wundt este implacabil şi restrictiv, refuzând Gestaltul. Mărturisesc că îmi displace profund definiţia leninistă din DEX : +Holismul reprezintă o concepție metafizică idealistă de la începutul secolului XX, care interpretează mistic teza ireductibilității întregului la suma părților sale, socotind drept „factor integrator” al lumii un principiu imaterial și incognoscibil”.+
Titus Filipas

Filosofeme în locul substanţelor metafizice

aprilie 16, 2014

Filosoful român Constantin Rădulescu-Motru a studiat în străinătate cu neamţul Wilhelm Wundt. Dar n-a fost singurul, şi nu poţi să-l izolezi tu arbitrar de ceilalţi intelectuali români, aşa cum procedează acum, vezi http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16988193-grup-psihologi-din-cluj-reia-studiul-filosofului-constantin-radulescu-motru-studiaza-astazi-psihologia-poporului-roman.htm , profesorul “Aaron T. Beck” Daniel DAVID de la UBB Cluj (şi nu ştiu din ce motive, de fapt ştiu, dar n-ar fi prudent pentru mine să le expun, pentru că automat ele n-ar fi considerate “politiceşte corecte”!). În anul 1874, Wilhelm Wundt a primit o propunere de a conduce o catedră de “filosofie inductivă” la Universitatea din Zürich. “Filosofia inductivă” se referă la modul de a construi filosofemele ce vor fi puse în locul substanţelor metafizice ! Dar calea aceasta, deşi a fost urmată de Wundt, nu a fost iniţiată chiar de însuşi Wilhelm Wundt, ci de Ideologii primari (vă mai amintiţi?, Condillac, Destutt de Tracy etc., adică “generaţia pierdută” a Iluminismului continental!) care au influenţat la începutul secolului XIX ideologia naţionalismului românesc.
Titus Filipas

“Popoare opresoare şi popoare oprimate”

aprilie 16, 2014

Povestea cărţilor lui Tit-Liviu, pierdute pentru totdeauna. Pentru că textul lui Niccolo Machiavelli este un apocrif (se practică în Istoria mare, ruşii excelează în arta aceasta, furând drepturile noastre istorice, sunt multe dovezi, cel mai recent fiind semnalat aici https://ro.stiri.yahoo.com/noua-concep%C5%A3ie-istoriei-rusiei-ru%C5%9Fii-se-trag-dintr-092451764.html ). Istoria cărţii pierdute a lui Alexandru Orescu (din familia marelui arhitect al Bucureştiului ) îmi aminteşte povestea cărţilor lui Tit-Liviu. În lucrarea Bibliografia românească modernă, http://www.biblacad.ro/bnr/brmautori.php?aut=o&page=210&&limit=10 , sunt citaţi doi Alexandru Orescu. Cronologic, primul a fost un ALEXANDRU ORESCU vieţuitor de la 1817 la 1894, iar cel de al doilea a fost (bine, nu am chiar certitudini absolute!) acest ALEXANDRU ORESCU, vieţuitor de la 1880 la 1954. Cartea pierdută se chema “Popoare opresoare şi popoare oprimate. Eseu de psihologie socială”. Ca exemplu clasic de popor oprimat au fost valahii din MittelEuropa, al căror cod de legi (Lex Antiqua Valachorum) a fost obliterat în anul 1648 prin tratatul westphalian după marele holocaust al valahilor în războiul de 30 de ani. Este semnificativ poate, şi chiar nu de tot întâmplător, că lagărul de exterminare de la Auschwitz (unde au fost ucişi şi români) fusese instalat de germani pe un teritoriu unde în Evul Mediu locuiseră şi valahi, exterminaţi prin genocid (există, doveditoare, hărţile cu arealul de răspândire al dialectelor valahe ori “lachian dialects” după bibliografia prezentată în globish). Fiind în căutarea operei tipărite lăsate de Nicolae Vaschide, am găsit şi urmele existenţei acestei cărţi scrise de către sociologul, istoricul, şi psihologul Alexandru Orescu. Cartea sa, mai înainte amintită, a fost publicată în aceeaşi Colecţie ca şi cărţile lui Nicolae Vaschide. Mai mult, este menţionată pe o pagină ce urmează imediat după pagina de gardă a cărţii lui Nicolae Vaschide.
Titus Filipas

Cărturarul Ioan Cantacuzino

aprilie 16, 2014

Semnalez o lucrare de răbdare şi erudiţie : Repertoriul traducătorilor români de limbă franceză, italiană, spaniolă (secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea). Coordonator:Georgiana Lungu Badea, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2006 http://www.academia.edu/6173358/Repertoriul_traducatorilor_romani_de_limba_franceza_italiana_spaniola_secolele_al_XVIII-lea_i_al_XIX-lea_Studii_de_istorie_a_traducerii_I_ Mă intrigă „Istoria lui Numa Pompilie, al doilea craiu al Romii (Numa Pompilius)”. Originalul franţuzesc a fost scris de iluministul Jean-Pierre Clairs de FLORIAN, iar tălmăcirea manuscrisă pe româneşte a fost realizată la anul 1796 de cărturarul Ioan Cantacuzino (valah, presupun, nu vă grăbiţi să spuneţi că-i grec, căci Ana Comnena – sora Caloianului de la Constantinopol, „Scaloiţa” s-a păstrat amintirea sa în folclorul nostru- este aceea care înregistrează pentru prima oară familia CANTACUZINO menţionând expres că erau vikingi varegi). Manuscrisul n-a fost tipărit vreodată. Dar vestea privind existenţa lui ajunsese şi în Moldova. Spun aceasta pentru că la anul 1820 a fost tipărită la Iaşi, cu litere slavonice dar conţinutul era pe româneşte, o carte exact cu acelaşi titlu ”Tălmăcită din limba franțuzească, de dumnealui postealnicul Alexandru Beldiman și dată și în tipariu cu a dumnisale chieltuială, spre podoaba limbii românești, și îndeletnicirea patrioților. În zilele Prea Luminatului și Prea Înălțatului nostru Domn, al Moldaviei, Mihail Grigoriu Suțul Voevod.” http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/11/09/istoria-lui-numa-pompilie-al-doilea-craiu-al-romii-iasi-1820/ . Apoi, nu ştiam până acum faptul că iluministul Charles-Louis de Montesquieu (1689-1755) s-a ocupat şi de ARSACIZI. Este bizar cum o traducere făcută în secolul XVIII de Ioan Cantacuzino mă informează despre aceasta prin tălmăcirea manuscrisă din 1794 cu titlul „Arsachie şi Ismenia, istorie din partea Răsăritului”. Criticul literar Dan Culcer îmi semnala faptul că un medic economist cu numele Apostol Arsache – citat alături de Adam Smith în enciclopedia economică editată în limba castiliană- a fost ministru în guvernul Barbu Catargiu. După asasinarea lui Barbu Catargiu, Arsacidul înainte amintit a devenit prim-ministru interimar. Abia Nicolae Crețulescu va prelua munca nobilă şi de calitate a marelui economist fiziocrat Apostol Arsache.
Titus Filipas

Bosforul Cimerian

aprilie 15, 2014

Rusia intenţionează să construiască un pod gigantic peste Ienikale, sau Kerci, ori Bosforul Cimerian. http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/putin-construieste-un-pod-catre-crimeea-de-trei-miliarde-de-dolari-329649.html
Titus Filipas

Răspuns pentru Duane Butcher

aprilie 15, 2014

Însărcinatul cu afaceri al USA îşi susţine narativul cu o privire de gheaţă http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/sustineti-ucraina–332170 Îmi place răspunsul românesc pe care îl primeşte pe forum de ziar : “Stimabile, care ar fi motivul ca românii să susţină Ucraina ? Faptul că incorporează ilegal foste părţi din România ? Faptul că a distrus majoritatea românească din Cernăuţi, locul unde au învăţat şi Eminescu, şi Ciprian Porumbescu ? Faptul că are o politică dementă faţă de non-ucrainieni, în care sunt incluşi şi românii ? Faptul că aşa zisul nou guvern a luat drept primă măsură interzicerea folosirii limbilor minorităţilor, inclusiv cea română ? Faptul că cetăţi ale lui Ştefan cel Mare, Hotin, Cetatea Albă, sunt acum ucrainiene şi dezromânizate ? Faptul că Insula Şerpilor, dată pe o hârtie semnată de un impostor, este acum bază militară ucrainieană ? Şi aş tot putea să continui. Însă mătăluţă ar trebui să mai pui uşor mâna pe carte. Toate republicile post-sovietice sunt desenate de Stalin. Şi peste tot sunt probleme. O fi întâmplător?”
Titus Filipas

Nicolae Vaschide şi Psihologia atenției

aprilie 15, 2014

De ce să nu vorbesc acum despre un psiholog (și psihiatru) român, Nicolae Vaschide (1874 – 1907) ? În Wikipedia pusă în serviciul Limbii Române se menţionează faptul că “Nicolae Vaschide a fost colaborator al lui Alfred Binet”. Pe un fir mai vechi de blog, arătasem că Alfred Binet n-a fost un oarecine. Iar pentru că ministrul nostru Remus Pricopie a devoalat planul de a introduce obligativitatea învăţământului de la vârsta de 3 ani în România, poate că-i bine să reiau unele aspecte – de interes chiar pentru subiectul enunţat de Remus Pricopie!- din postarea mai veche : + Testul de inteligenţă Stanford-Binet V / Care-s problemele cele mai importante ale Americii acum ? Crearea celor mai bune condiţii pentru educaţia copiilor de grădiniţă pare să fie una dintre ele http://www.nytimes.com/2013/02/18/nyregion/new-york-city-schools-struggle-to-separate-the-gifted-from-the-just-well-prepared.html?hp&_r=0 În articol se focalizează pe testele IQ pentru copiii de grădiniţă, mai exact pe testul de inteligenţă “Stanford-Binet V”. Bănuiesc că trebuie să explic. “Binet” vine de la savantul francez Alfred Binet, un autodidact în psihologie. Totuşi, ce surse de informare a folosit Alfred Binet ? Cel mai mult a învăţat psihologie din lectura textelor lui John Stuart Mill, la fel ca “Mielul turbat”, şi vorbesc aici despre personajul real ce i-a servit ca model dramaturgului Aurel Baranga. Ştiu despre ce vorbesc. De la “Mielul turbat” (care, în treacăt fie zis, fusese student al lui Virgil Madgearu), am auzit şi eu prima oară în liceu despre filosofia şi gândirea lui John Stuart Mill. Dar el însuşi, acest Mill, fusese puternic influenţat de psihologia lui Destutt de Tracy reflectată în Ideologia primară. Vine apoi la rând termenul “Stanford”. Psihologul Lewis Terman de la Stanford a preluat testul de inteligenţă franţuzesc al lui Binet, a modificat oarecum ariile de investigare ale inteligenţei aducându-le la interesele americane, şi a propus testul de inteligenţă “Stanford-Binet”. În articolul amintit de mine, “V” ar putea însemna cea de a 5-a ediţie, ameliorată, care este în vigoare acum. După cum ar putea însemna foarte bine şi cele cinci arii de interes pe care se fac testările de inteligenţă acum. Cred că ar fi util să le spunem aici clar pe româneşte : 1/Fluiditatea raţionamentului (Fluid reasoning) 2/Cunoaşterea (Knowledge) 3/Raţionamentele asupra cantităţii (Quantitative reasoning) 4/Prelucrarea observaţiilor vizual-spaţiale (Visual-spatial processing) 5/Memoria curentă sau memoria de lucru (Working memory). Întrucât cele cinci arii de interes din SB-V sunt examinate atât verbal, cât şi non-verbal, se fac în total 10 sub-teste IQ.+ Eu am vorbit frecvent despre “economia atenţiei” şi despre “psihologia atenţiei”, teme ce prezintă acut interes pentru sectoare din lumea economică şi industrială de astăzi. În articolul foarte sumar din Wiki dedicat lui Nicolae Vaschide, se aminteşte cartea “Psihologia atenției, în colaborare cu R. Meunier, 1910”. Sînt foarte plăcut surprins de faptul că Universitatea din Ottawa furnizează gratuit scanarea cărţii pentru lectură în linie https://archive.org/details/lapathologiedela00vasc Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2014/04/14/asteptandu-l-pe-basescu/#comment-202243
Titus Filipas


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.